Istoria fundalului sonor de la Teleenciclopedia

Primita prin email.



Ani de zile am ascultat saptamanal genericul muzical al acestei emisiuni (candva
singura ce putea fi urmarita !) si nu stiam cui apartinea. La sfarsitul
mesajului este o adresa. Introduceti-o in calculator si ascultati integral
lucrarea muzicala din care face parte. Merita ! Din pacate nu este inclusa in
programul concertelor, desi ar merita. Este accesibila si celor mai putin
obisnuiti cu muzica simfonica si ascultand astfel de bucati muzicale, poate,
cine stie, vor dori sa asculte si asemenea muzica ....


Nestiuta poveste a melodiei de la ”Teleenciclopedia”
Există o listă a cîtorva melodii pe care nu este, subliniem, nu este român care
să nu le cunoască, să nu le fi auzit de nenumărate ori în viață. Unele dintre
aceste melodii, însă, ascund povești mai mult decît spectaculoase, care sunt,
pînă azi, neștiute de către publicul larg. Azi, vă vom dezvălui, probabil în
premieră, una dintre ele: povestea melodiei de generic de la ”Teleenciclopedia”.

Pe lista celor mai cunoscute melodii autohtone se află, evident, imnul de stat,
cel actual, ”Deșteaptă-te, române” sau cel anterior, ”Tricolorul”, pe care
românii din ultima jumătate de secol le-au auzit de atîtea ori difuzate la radio
sau TV. Punctează, însă, foarte bine la capitolul notorietate melodiile care au
constituit genericele muzicale ale unor emisiuni de mare succes, difuzate
perioade foarte lungi de timp, e vorba de Telecinemateca și Teleenciclopedia.
Muzica Telecinematecii, filmul de miercuri seara al românilor, în comunism, îi
aparținea marelui Charlie Chaplin, din coloana sonoră a filmului ”Contesa din
Hong Kong ” și se numea ”This is my song”. În ceea ce privește Teleenciclopedia,
însă, aici lucrurile sunt nițel mai complicate. Numărul românilor care au avut
ocazia să asculte această piesă superbă în forma ei completă, de cca.7 minute
durată, este extrem de redus, iar pe seama ei circulă veritabile legende, destul
de paralele cu realitatea. Se înșeală chiarși Wikipedia.



Se știe că melodia a fost compusă în anii 50 de Nicolae Kirculescu (1903-1985),
talentat autor de muzică de teatru și film, de romanțe, de operete șamd. Din
nefericire, deși e una dintre cele mai frumoase piese compuse vreodată de un
român, piesa nu a beneficiat decît de o singură editare pe disc de vinil,
înainte de 1989, și apoi pe CD, în anii 90. De ani de zile, internauții se
chestionează între ei în legătură cu posibilitatea de a-și procura înregistrarea
în cauză, dar puțini sunt fericiții care o dețin. În plus, nici măcar numele
corect al melodiei nu e deplin cunoscut, asta pentru că ea se cheamă ”Moment
muzical”, dar, dintr-o eroare umană, pe discul Electrecord a fost trecută drept
”Patru studii de concert pentru pian”, o cu totul altă lucrare, ceea ce produce
pînă azi confuzie între melomani. Se mai spune că melodia, în forma prezentă pe
genericul Teleenciclopediei a fost înregistrată în 1965 de către marele pianist
Dan Grigore, pe atunci student, împreună cu orchestra Radio, condusă de Iosif
Conta. În același an a fost lansată și ”Teleenciclopedia” la TVR, devenită azi
cea mai longevivă emisiune din istoria României.

Numai că lucrurile au stat altfel, în realitate. O dezvăluie, pentru Inpolitics,
însuși maestrul Dan Grigore: ”Genericul Teleenciclopediei a fost creat, inițial,
în 1965, după o înregistrare realizată chiar de autor, Nicolae Kirculescu, la
pian. Numai că la montaj, cînd s-a operat scurtarea înregistrării pentru a se
suprapune cu genericul emisiunii, s-a tăiat defectuos, astfel că a rezultat o
bucată din care lipsea o pătrime și zgîria auzul. La vremea respectivă nici
măcar nu auzisem de Kirculescu, dar melodia lui mutilată o auzeam în fiecare
săptămînă. După mai bine de un deceniu, nu am mai rezistat și i-am semnalat
acest neajuns realizatoarei Luminița Constantinescu, de la Televiziune, dar a
apărut o altă problemă: montajul nu putea fi refăcut, pentru că înregistrarea
originală se pierduse. Luminița mi-a propus atunci să facem o nouă înregistrare
a melodiei, cu mine la pian. Am acceptat să fac asta, și chiar pe gratis, pentru
că soția marelui compozitor îmi spusese că nu au de unde să mă plătească. Am
făcut înregistrarea la sfîrșitul anilor 80, cu Iosif Conta la pupitru și din ea
s-a realizat noul generic al emisiunii. Ulterior, melodia a fost editată pe un
disc Electrecord și apoi pe CD, fără ca eu să primesc vreun ban. De altfel, a
fost prima și ultima dată cînd am interpretat acea bucată muzicală superbă, în
viața mea. După revoluție, cei de la TVR au făcut o manevră, dacă putem spune
astfel, aplicînd un soi de blurare electronică a melodiei de la
Teleenciclopedia, pentru a crea impresia că e o altă înregistrare, probabil
pentru a evita plata drepturilor de autor, în condițiile noii legislații a
copyrightului. Nu m-au păcălit, era imposibil să nu îmi recunosc propria
interpretare, dar nu am mai avut cînd să ridic problema drepturilor de autor
pentru că, ulterior, au decis să înlocuiască înregistrarea cu totul, preferînd o
interpretare (Petre Mărgineanu n.n.) pe bază de instrumente electronice”. Dan
Grigore crede că e păcat că această bucată deosebită nu a fost mai bine
promovată, iar românii nu o cunosc decît parțial, prin fragmentul difuzat
săptămînal la TVR. În schimb, s-au gîndit să o ”valorifice” lăutarii rromi,
existînd o înregistrare caricaturală realizată acum cîțiva ani de un taraf
celebru. Mai jos, puteți asculta superba melodie cu ajutorul site-ului
Trilulilu, unul dintre puținele care o pot oferi, spre delectare, publicului
larg:

https://www.youtube.com/watch?v=WhVO_SR4bOM
Nicolae Kirculescu - Moment muzical, melodia genericului emisiunii
Teleenciclopedia.
Inregistrarea din 1965, realizata la cererea TVR pentru genericul emisiunii
Teleenciclopedia. Orchestra Radiodifuziunii Române, condusa de Iosif Conta, cu
Dan Grigore la pian (pe atunci student)