Bauturile racoritoare-cat sunt de sanatoase si naturale...?

Băuturile răcoritoare dăunează grav sănătăţii
Nici o băutură răcoritoare, cu care sunt ademeniţi în special copiii şi tinerii, nu este naturală. În schimb, cele mai multe sunt cancerigene. Acestea conţin, adesea în exces, substanţe chimice de sinteză ce pot provoca grave maladii şi chiar moartea consumatorilor. De asemenea, inscripţiile de pe etichetă sau ambalaj induc cumpărătorii în eroare, cu încălcarea flagrantă a legii. Chiar şi în aceste condiţii, consumul scăzut şi ocazional de astfel de băuturi nu generează suferinţe. Problemele intervin atunci când se beau prea multe sucuri fabricate pe bază de chimicale, ori în asociere cu alte produse saturate cu substanţe chimice de sinteză cum sunt: dulciurile de orice fel, inclusiv îngheţată, snacksuri, supe şi prafuri instant, margarina, preparate din carne, conserve şi, din păcate, multe altele.
La un loc, romanul a ajuns să înghită - după ultimele statistici de specialitate - între 4,5 şi 5 kg de E-uri pe an. Ce este mai grav, pe etichetele acestor produse periculoase nu sunt inscripţionate avertismente de nici un fel, care să protejeze măcar copiii, femeile gravide şi care alăptează, suferinzii de anumite afecţiuni şi bătrânii. Conform Legii nr. 363/2007 (art. 6 alin. 1) privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii: “O practică comercială este considerată ca fiind înşelătoare, dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibila a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o”. După doi ani de la promulgarea acestui act normativ, nici un agent comercial nu a fost amendat pentru încălcarea dispoziţiei menţionate. Desigur, în ciuda faptului că pe nenumărate băuturi răcoritoare sau energizante este inscripţionata în mod fals menţiunea “natural”.

Părerea specialiştilor

Potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, otrăvurile pe care le găsim în sucuri, denumite E-uri sau aditivi alimentari, sunt substanţe chimice de sinteză ce nu ar trebui să facă parte din alimentaţie. “Impactul E-urilor asupra omului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de organism. O substanţă străină, susţin medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne”.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere considera că “incidenta alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de romani. De asemenea, E-urile periculoase sunt vinovate de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi alergiilor”.
Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor din Germania a ajuns la concluzia că şi băuturile energizante sunt extrem de periculoase, în special pentru copii, femei însărcinate şi cele care alăptează ori pentru cei sensibili la cafeină, care au probleme cardiace.

Aspartamul, o substanţă cancerigenă de top

E 951 a intrat pe piaţa românească la începutul anilor '90, fiind servită populaţiei în special la dozator. Datorită preţului scăzut şi a senzaţiei de prospeţime, otrava a făcut vogă, ajungând şi în conţinutul unor dulciuri. Aspartamul a fost inventat de americani, în anii '60, în scopul înlocuirii zahărului – considerat periculos. În timp, s-a constatat că E 951 este mult mai periculos decât zahărul rafinat, la ora actuală fiind interzis cu desăvârşire în SUA şi multe alte ţări civilizate. Nu şi la noi. Aspartamul provoacă organismului uman circa 80 de simptome deosebit de grave precum: cefalee, spasme cerebrale, coronariene şi musculare, vertij, greţuri, erupţii, depresii, astenii, stări de iritabilitate, insomnii, tulburări de vedere şi auz, palpitaţii, senzaţia lipsei de aer, atacuri de panică, pierderea gustului şi tulburări de memorie, dureri articulare etc. E 951 se mai face vinovat de apariţia tumorilor cerebrale, sclerozei multiple, epilepsiei, retardului mintal, limfoamelor, malformaţiilor, diabetului, bolilor pulmonare, intestinale şi altele.

Cocktail ucigaş

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi alimentari întâlniţi în băuturile răcoritoare este E 621 – glutamatul de sodiu, permis în România. Asta în pofida faptului că, de ani buni, numeroase organizaţii neguvernamentale din Uniunea Europeană militează pentru interzicerea folosirii substanţei în produsele destinate consumului uman. De altfel, Ministerul Agriculturii din SUA a avertizat public populaţia, de mai bine de 15 ani, că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori de risc în apariţia bolilor Alzheimer şi Parkinson.
O situaţie similară o întâlnim şi în privinţa utilizării benzoatului de sodiu – E-211, folosit la scară largă în producţia de băuturi răcoritoare. Benzenul provoacă leucemie şi diverse forme de cancer al sângelui. Fatală, după părerea specialiştilor, poate fi folosirea benzoatului de sodiu, în combinaţie cu acidul ascorbic E-300. Marii producători au renunţat prin 2002 la acest coctail ucigaş, dar de atunci au mai apărut câteva mii de alte băuturi răcoritoare, care n-au ţinut cont de avertizările specialiştilor. Un alt aditiv extrem de periculos este E-330 acid citric/sare de lămâie. Acidifiantul, interzis în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (nu şi la noi) este întâlnit în majoritatea băuturilor răcoritoare, ceaiurilor, dulciurilor, produselor alimentare, produselor cosmetice şi chiar în medicamentele ce se comercializează pe piaţa românească. Producătorul Coca-Cola a renunţat la acest cancerigen, înlocuindu-l cu mai puţin periculosul E-338 – acid fosforic. Dar şi acesta poate provoca grave afecţiuni dermatologice, precum şi tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale).

Alte otrăvuri
Un suc obişnuit fără zahăr conţine: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric, acid fosforic, benzoat de sodiu, cafeină şi diverse arome, unele chimice, altele naturale. Cel puţin trei dintre acestea sunt considerate cancerigene. E-211, care poate ajunge la o concentraţie de 25 mg/250 ml în sucurile cu aromă de citrice este utilizat ca antiseptic, anihilând gustul unor alimente de slabă calitate. Benzoatul de sodiu mai poate fi întâlnit în lapte şi preparate din carne. Este interzis în SUA, Germania, Suedia, Finlanda, Elveţia, Olanda s.a. Un alt aditiv considerat cancerigen este colorantul galben E-110 folosit în exces la fabricarea băuturilor răcoritoare. Alte afecţiuni de care se poate face răspunzător sunt: congestiile nazale, alergiile, hiperactivitatea, durerile abdominale, vomă şi indigestia. Este interzis în mai multe state foste sovietice şi Norvegia.

Prigat – alegerea naturală

Cât de natural este acest produs vom arăta în continuare.
Conţine: apă, concentrat natural de portocale, aspartam (E-951), acesulfam K (E-950), acidifiant – acid citric (E-330), conservant – benzoat de sodiu (E-211), sorbat de potasiu (E-202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic. Dintre aceste substanţe de sinteză, E-951, E-950, E-330 şi E-211 sunt considerate cancerigene. |n plus, produsul este pasteurizat, adică tratat termic la temperaturi înalte, ceea ce face ca şi ultimele urme de vitamine şi minerale să dispară în totalitate.

Pepsi fără zahăr, dar cu risc cancerigen

Conţine: apă, dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi fosforic, benzoat de sodiu, cafeină şi aroma de cola. E-211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, adică drept conservant alimentar, pentru a masca gustul unor ingrediente de slabă calitate. Provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl considera cancerigen, E-211 fiind interzis în SUA, dar permis în România.

Cappy, natural doar pe etichetă

Conţine: apă, suc de grapefrut min. 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E-452 (polifosfati), E-455, E-1450, îndulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E-202) şi benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinina.
Ingrediente considerate cancerigene: E-330 (acid citric), E-951 (aspartam), E-950 (acetsulfam K), E-211 (benzoat de sodiu).
Cappy Tempo light fără zahăr mai conţine E-952 (ciclamat) - îndulcitor artificial ce poate produce migrene şi unele reacţii adverse (chiar şi cancer) - interzis în SUA din 1970 şi Marea Britanie -, E-455 (difosfati) care, în cantităţi mari, pot determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism şi E-452 (polifosfati) ce pot altera activitatea metabolică a organismului.

Ceaiul Lipton – chimicale la gheaţă

Pe etichetă scrie: “Fără conservanţi – Fără oxidanţi”. Dar mai jos aflăm că produsul este pasteurizat, deci lipsit de substanţe şi minerale benefice organismului uman. |n continuare, să vedem cât de natural este acest ceai, în funcţie de ingredientele conţinute: apă, zahăr, extract de ceai negru (0,1%), extract de ceai rooibos (0,05%), extract de ceai din fructe roşii (0,05%), acidifiant (acid citric), adică E-330, arome (nu se precizează de ce fel), antioxidant (acid ascorbic), adică vitamina C şi extract de guarana (0,01%). De unde se poate aprecia că produsul numai fără conservanţi şi fără oxidanţi nu poate fi catalogat. Cu toate acestea, Lipton a primit autorizarea de comercializare pe piaţă, producătorul căzând la înţelegere cu factorii de decizie ai statului.

E-uri cancerigene
• E-330 acid citric/sare de lămâie – prezent în majoritatea băuturilor răcoritoare şi compoturilor, în dulciuri, amestecuri de condimente, conserve, semipreparate, paste tomate, muştar, produse din carne şi brânzeturi.
• E-621 glutamat de sodiu – folosit în prepararea sucurilor, în sosuri şi supe concentrate.
• E-211 benzoat de sodiu – utilizat pentru anihilarea gustului ingredientelor de slabă calitate.
“Aditivii alimentari se folosesc fără discernământ”
Costel Stanciu, preşedintele APC – România

“Din păcate, în ultima perioadă aditivii alimentari se folosesc fără discernământ de către operatorii economici care, pentru a obţine venituri tot mai mari înlocuiesc ingredientele de origine naturală cu ingrediente de origine sintetică reprezentate de aditivii alimentari. Consumatorii romani au devenit nişte *saci de chimicale*, în urma consumului produselor alimentare prezente pe piaţa românească. În privinţa menţiunii *natural*, aceasta este prezenta pe majoritatea etichetelor produselor alimentare. Din punctul nostru de vedere, aceasta menţiune induce în eroare consumatorii, deci este o menţiune înşelătoare. Consumatorul roman asociază cuvântul *natural* cu produsele alimentare *curate*, obţinute din ingrediente naturale, iar producătorii exploatează la maximum această confuzie.”

“Conţinutul unor astfel de substanţe este extrem de redus”
Angela Preoteasa, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Băuturilor Răcoritoare

“Conform legislaţiei europene, căreia şi legislaţia României îi este conformă, de când a devenit membră UE, adausul oricărui aditiv alimentar nu este permis decât după autorizarea lui de către EFSA (European Food Safty Authority), autorizare care se face pe baza unei stricte evaluări a siguranţei folosirii repectivilor aditivi.În toate băuturile răcoritoare produse în România, cel puţin cele ale marilor producători, membri ai asociaţiei noastre, conţinutul unor astfel de substanţe este extrem de redus, mult sub limita maximă stabilită prin normele europene. Pe ambalaje este inscripţionat care este conţinutul din fiecare ingredient, inclusiv aditivii alimentari. De reţinut, majoritatea producătorilor de băuturi răcoritoare fac eforturi deosebite, investind în permanenţă în inovare. În ultimii ani au fost instalate în România din ce în ce mai multe linii de fabricaţie aseptice (tehnologie prin care se obţin băuturi răcoritoare pe bază de suc de fruct pasteurizat, fără conservanţi). Legislaţia privind etichetarea produselor, pe care toţi membrii asociaţiei noastre o respecta, specifică clar ce poate fi înscris pe etichetă şi în ce condiţii. Este posibil ca pe piaţa să existe unele produse care nu respectă legislaţia, iar ANBR este prima interesată că astfel de practici să fie identificate şi stopate de către organismele autorizate, în primul rând pentru siguranţa consumatorului, dar şi pentru întreţinerea unui mediu de afaceri sănătos”.
Sursa: http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/economie/51-protecia-consumatorului/232-bauturile-racoritoare-dauneaza-grav-sanatatii