Europa blochează produsele toxice americane

www.yogaesoteric.net

Eliminarea reglementărilor în Statele Unite ale Americii cu privire la substanţele toxice, cum ar fi: plumbul din rujul de buze, mercurul din produsele electronice sau ftalaţii din jucării, nu doar că prezintă consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii, dar influenţează şi statutul politic şi economic al SUA în lume. Pieţele internaţionale se îndreaptă din ce în ce mai mult spre modelul european, ce insistă asupra respectării protecţiei mediului şi a siguranţei consumatorilor. Modificarea regulamentului substanţelor chimice iniţiată de statele europene, ce impune necesitatea ca miile de substanţe chimice să fie evaluate, pentru a se determina potenţialele efecte toxice pe care le pot avea asupra fiinţelor umane şi asupra mediului, împiedică industria americană să mai ascundă de publicul larg datele importante implicate.

Noile reglementări mult mai stricte impun companiilor ce solicită accesul la pieţele europene să elimine substanţele toxice, impunând, de asemenea, şi fabricarea unor produse electronice, automobile, jucării şi produse cosmetice mai sigure pentru sănătate şi pentru mediu.
Produsele chimice periculoase au fost identificate prin intermediul legilor de înregistrare, evaluare, autorizare şi restricţionare a substanţelor chimice (REACH) în cadrul Uniunii Europeane, încă din anul 2007. Aceste legi impun dezvăluirea tuturor produselor chimice care au fost vândute în UE în cantităţi ce depăşesc o tonă pe an.

Însă dincolo de ocean situaţia este cu totul alta. Numeroase companii din SUA produc sau importă sute de produse chimice desemnate ca fiind periculoase de către Uniunea Europeană. Potrivit biochimistului Fundaţiei pentru Protecţia Mediului, Richard Denison, cantităţi mari din aceste substanţe chimice sunt produse în treizeci şi şapte de state din SUA. Dintre cele 267 de produse chimice de pe lista REACH, întocmită de Secretariatul Internaţional pentru Substanţe Chimice din Suedia, doar o treime a fost testată de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA) şi doar pentru două substanţe există reglementări pentru toate formele în care se află, în legislaţia Statelor Unite.

Mark Schapiro, autor al lucrării: „Chimia toxicologică a produselor de zi cu zi şi care este miza pentru Puterea Americană”, scrie că, potrivit EPA, doar pentru cinci la sută din toate substanţele chimice din SUA s-au realizat teste minime de toxicitate sau de impact asupra mediului. Cercetătorii de la Universitatea din cadrul Şcolii de Sănătate Publică din California-Berkeley estimează că 42 de miliarde de kilograme de produse chimice intră în comerţul american în fiecare zi. Potrivit unui raport elaborat de această şcoală pentru statul California, mai puţin de 500 din aceste substanţe au fost supuse evaluării în vederea determinării riscului acestora.

În ultimul deceniu, industria a reprezentat a doua sau a treia forţă de influenţă la Capitol Hill, potrivit Center for Responsive Politics (CRP este un grup de cercetare independent din Washington D.C., care urmăreşte traseul banilor în politică, precum şi efectul acestora şi al activităţii de lobby în timpul alegerilor, realizând o informare publică online cu privire la aceste aspecte). Între anii 1996 şi 2006, industria a contribuit cu 35 de milioane de dolari la campaniile electorale federale, şi cheltuieşte între 2 şi 5 milioane de dolari în fiecare an, urmărind să influenţeze deciziile la Washington. Prin urmare, noile cerinţe ale EPA implică „costurile de cercetare” alocate pentru a stabili dacă o substanţă reprezintă „o ameninţare semnificativă pentru sănătatea publică”, precum şi impunerea în industrie a acestui „regulament mai puţin împovărător”.

Atunci când europenii au iniţiat impunerea standardelor pentru a proteja populaţia de produsele periculoase, industria chimică a SUA a început să trimită reprezentanţi ai grupurilor de influenţă la Bruxelles. Parlamentul European şi Comisia Europeană (care sunt Congresul şi Casa Albă a Uniunii Europene) sunt acum înconjurate de societăţile Burson-Marsteller şi Hill & Knowlton, precum şi de directorii Camerei de Comerţ Americane, care urmăresc să influenţeze sistemul de reglementări, pentru ca produsele ce conţin substanţe toxice să fie mai puţin supravegheate.

Schapiro observă, totuşi, că într-o mare măsură stilul lobby-istic al SUA nu funcţionează în Europa. Asistăm la o schimbare majoră la nivelul puterii mondiale, în care companiile multinaţionale se adaptează la standardele europene ce se bazează pe ideea că reglementarea este, de fapt, bună pentru afaceri, considerând standardele americane ca fiind irelevante.

Ca rezultat al contrastului dintre inexistenţa reglementării în SUA şi răspândirea modelul european de reglementare, SUA a devenit „groapa de gunoi” a jucăriilor, electronicelor şi produselor cosmetice toxice. În concluzie, americanii produc şi consumă materialele toxice, de care alte ţări din lume sunt protejate.

CK, merci ptr. articolele tale ! Sunte mereu f. bune !