Despre viata lui Hahnemann, cel care a infiintat homeopatia

Despre viata lui Hahnemann, cel care a infiintat homeopatia
http://www.homeopatieclasica.ro/Article2-mode=thread-order0-threshold0.phtml


SCURT ISTORIC AL HOMEOPATIEI

Aplicata inca de pe vremea lui Hipocrate (460-377 i.Ch.), homeopatia a fost uitata timp de secole. Medicul german Christian Samuel Friedrich Hahnemann (1755-1843) are meritul de a o fi redescoperit, fiind astfel intemeietorul homeopatiei moderne. Anul de nastere al acestui sistem medical este 1796.
Hahnemann nu se socotea pe sine descoperitorul legii similitudinii deoarece inca din timpul lui Hipocrate se cunosteau si se aplicau doua metode terapeutice principale:
- alopatia - metoda care trata folosind contrariile. Cele mai multe dintre medicamentele pe care ea le foloseste au prefixul ‘anti-‘ (de exemplu durerea cu antialgice, febra cu antipiretice, tusea cu antitusive etc.). Substantele utilizate de alopatie sunt capabile sa provoace in organismul bolnav o stare diferita de simptomele bolii sale, adica o alta manifestare biologica, deviind boala intr-un alt sector organic.
- homeopatia - metoda de tratare a bolnavului cu remedii similare sau identice, capabile sa produca intr-un organism sanatos o stare asemanatoare simptomelor bolii sale. Ea porneste de la ideea ca simptomele reprezinta o reactie de aparare a organismului, care astfel incearca sa evite un rau mai mare. Folosind remedii similare homeopatia intareste forta vitala care actioneaza permanent pentru mentinerea organismului in echilibru. Exemple gasim adesea in medicina populara: picioarele inghetate se frictioneaza cu zapada, cel care seara face abuz de alcool, dimineata “se drege” tot cu alcool (dar in doza mult mai mica!), iar dragostea nefericita se vindeca cu o noua iubire etc. Cum spune intelepciunea populara: “cui pe cui se scoate!”
Hipocrate, parintele medicinei, a scris ca „natura organismului omenesc poate fi inteleasa numai ca un intreg.” Insa acest lucru a fost ignorat o lunga perioada de timp, caci incepand de pe vremea lui Galien (131–201 d.Ch.), lumea medicala a aderat la afirmatia acestuia, conform careia “contrariile trebuie tratate cu contrarii.” Hahnemann este cel care a descoperit legile terapeutice ale homeopatiei si experimentarea substantelor pe oameni sanatosi, tinandu-se astfel seama de emotiile omului, mintea si trupul sau ca o unitate in interactiune. Aceasta poate fi considerata cea mai importanta contributie a sa la dezvoltarea medicinei, caci prin metoda sa unica, a experimentarii pe oameni (autoexperimentare), el a facut posibila aplicarea in intregime a principiului similitudinii.
Acest lucru a fost intuit si de unii dintre inaintasii sai: Hipocrate, Paracelsus, Avicenna, dar el este cel care a redescoperit homeopatia si a elaborat un sistem stiintific, ridicand-o la rangul unei adevarate arte a vindecarii. Lui Paracelsus, de exemplu, o mare personalitate a medicinei care a trait in secolul al XVI-lea, ii apartine celebra fraza “orice substanta este si otrava si medicament si numai doza face deosebirea dintre otrava si medicament”.

iu al unui modest pictor de portelanuri, Samuel Hahnemann s-a nascut la 10 aprilie 1755 in Germania, la Meissen. A absolvit facultatea de medicina in 1779. Dar profund dezamagit de metodele chimice si fizice grosolane utilizate in acele timpuri (emetice, purgative, laxative, diuretice si mai ales sangerarile), care doar debilitau pacientul si ii mareau suferinta, el abandoneaza curand practica medicala.
Fiind un foarte bun cunoscator al mai multor limbi, tanarul medic recurge la munca de traduce a diferitelor lucrari de medicina si chimie pentru a-si intetine familia. Traducand Materia Medica a lui William Cullen, intr-una dintre adnotarile sale caracteristice, Hahnemann critica parerea lui Cullen potrivit careia scoarta arborelui de China ar trata malaria datorita gustului sau amar. Hahnemann a avut ideea geniala de a incerca pe sine efectele scoartei de China. Astfel, el a inghitit aceasta substanta de doua ori pe zi si treptat au inceput sa ii apara simptomele caracteristice malariei! Crizele se repetau de fiecare data cand lua praf de scoarta de China si dispareau daca oprea administrarea. Aceste constatari l-au frapat pe Hahnemann. In medicina alopata se recomanda ca la aparitia unui simptom sa se administreze un medicament care sa atenueze, sa inabuse, sa suprime acel simptom. Aceasta relatie simptom - medicament era (si este inca) bine intiparita in mintea medicilor si pacientilor. Dar Hahnemann, din experienta personala, a descoperit ca medicamentul care ajuta la tratamentul malariei produce la un om sanatos simptome similare malariei. Experimentele care au urmat au demonstrat una dintre legile naturale: substanta care produce anumite simptome la un om sanatos, le trateaza la un om bolnav. Aceasta lege a fost numita de Hahnemann legea similitudinii. Enuntarea si demonstrarea ei practica a fost prima dintre multele contributii ale lui Hahnemann la progresul medicinei. Iar noul sistem medical pe care l-a elaborat l-a numit homeopatie. Astfel el este intemeietorul homeopatiei moderne, o medicina noua, revolutionara, opusa medicinei acelor timpuri.

Întemeietorul homeopatiei a lucrat şi la Sibiu

Medicul german Samuel Hahnemann (1755-1843) este întemeietorul homeopatiei. „Potrivit documentelor, din 1777, timp de un an şi jumătate, Samuel Hahnemann a trăit şi a lucrat la Sibiu, fiind adus de baronul Brukenthal”, ne-a spus Minodora Ban, farmacist muzeograf la Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu. Documentele arată că medicul îl însoţea pe baron în vizitele acestuia din Transilvania. În aceste călătorii, medicul vorbea cu ţăranii să afle cum se tratau aceştia pentru diverse afecţiuni. „Documentele atestă că, la Sibiu, medicului i-a venit ideea de a trata în mod homeopat. Fundamentarea doctrinei a făcut-o, însă, 20 de ani mai târziu”, a mai spus Ban. (L.S.)