incontinenta urinara dupa nastere

buna
Situatia mea a fost asa: dupa ce l-am nascut pe puiul meu, din ziua urmatoare, de fapt primul pipi pe care l-am facut dupa nastere a fost necontrolat. In sensul ca nu aveam niciun control asupra jetului. In prima perioada dupa nastere nu ma puteam tine aproape deloc. De ras, sau alte incordari musculare nu se mai discuta. Orice stranut sau tusit se sfarsea cu pipi pe mine. Treptat s-a mai ameliorat si am ajuns in stadiul ca ma mai scap pe mine daca stau pana in ultima clipa si nu ajung la toaleta sau cand fac sport (sarituri, topaieli etc).
Stiu ca NMG leaga aceasta afectiune de un conflict de marcare de teritoriu, insa la mine nu se leaga faptul ca a aparut chiar dupa nastere.
Am un istoric destul de lung pe ideea asta.
La 20 de ani, cand am plecat de acasa la facultate si asta a coincis si cu inceperea vietii sexuale, am inceput sa am infectii urinare aproape tot timpul. Nu mi amintesc sa fi avut vreo urocultura sterila.
Nu mi dau seama daca a fost castigarea unui teritoriu prin plecarea de acasa, de la un tata autoritar sau inceputul vietii sexuale care a fost un esec. Imi amintesc totusi ca mi se intampla sa se intensifice simptomele dupa actele sexuale.
Dupa multi ani am aflat de homeopatie, iar cu aproximativ 1 an inainte sa raman insarcinata retin ca nu am mai avut infectii. Presupun ca m-au ajutat si remediile. Habar n-am.
In sarcina am facut o infectie, cred ca de frica pt ca citeam peste tot ca gravidele sunt predispuse. Am luat antibiotic. A trecut.
La nastere (destul de traumatizanta, copil prematur) a aparut incontinenta, iar la un timp dupa nastere, aproximativ 6 luni sau mai mult, am inceput din nou sa am infectii urinare. S-au implinit 5 ani si traiesc in continuare cu ambele.
Din nmg mi s ar potrivi marcarea de teritoriu (ca nu prea am avut teritoriu in viata asta) si faza cu sexul (teritoriu interior - invadat). Dar, repet, nu inteleg de ce e legat de nastere. Nici nu prea mi am dorit copilul. M am speriat tare cand am ramas insarcinata ca eram cam varza. M am calmat destul de repede si chiar am ajuns sa ma bucur ca sunt insarcinata, insa, din cauza tensiunilor in relatie au fost multe momente in care m am gandit ca mai bine avortam. Asta am gandit o si dupa ce l am avut. Tot in momente de tensiune.
multumesc in avans daca vei avea timp sa mi dai ceva sugestii. Poate ai mai intalnit cazuri si ma pot regasi in vreo poveste.
as fi curioasa in ce oras profesezi. mi ar placea sa te am terapeut pt mine si familia mea.
alina