** Despre organismele modificate genetic - OMG **

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat „Până în prezent, organismele vii au evoluat în ritm foarte lent, formele noi de viaţă având suficient timp să se dezvolte. Acum, o întreagă proteină va fi transportată peste noapte în asocieri genetice complet noi … mersul în aceasta direcţie poate că este ingenios, însă este totodată periculos. Poate genera potenţiale noi boli animale şi vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.“

Dr. Suzanne Wuerthele, Agenţia de protecţie a Mediului din SUA (EPA), toxicolog, „În ciuda îngrijorării exprimate de unii oameni de ştiinţă respectabili şi în ciuda datelor care demonstrează lipsa oricăror beneficii, această tehnologie este promovată chiar de către agenţiile care ar trebui să protejeze sănătatea umana şi mediul. Concluzia mea este că ne confruntăm cu cea mai puternică tehnologie pe care a cunoscut-o lumea şi care se dezvoltă cu nici un fel o răspundere pentru consecinţele ei.“

Profesorul Arpad Pusztai, recunoscut si apreciat pe plan mondial ca şi om de ştiinţă în domeniul nutriţiei, membru al Royal Society din Edinburgh, „Dacă ar depinde de mine, în mod sigur nu aş consuma alimente modificate genetic. Consumând hrană OMG, introducem noi elemente în alimentaţie, care nu au mai fost folosite de om niciodată. Efectele asupra sistemului imunitar sunt greu de prezis şi îndrăznesc să contrazic pe oricine spune că efectele sunt predictibile.“

Dr. Mae Wan-Ho, genetician la Open University din UK, Departamentul de Biologie declara: „Ingineria genetică depăşeşte graniţele cultivării convenţionale prin folosirea unor construcţii de elemente genetice parazite, incluzând viruşi ca şi vectori, care transferă şi introduc gene străine în celule. Odată intraţi în celule, aceşti vectori se dezvoltă în genomul (ADN) gazdă. Inserţia genelor străine într-un genom gazdă este de multă vreme cunoscută ca având efecte dăunătoare şi fatale cum ar fi cancerul organismului.“

Profesorul Gordon McVie, lider al campaniei de Cercetare a Cancerului: „Nu ştim ce anomalii genetice pot surveni în genom [ADN-ul indivizilor]. Sînt mai degrabă îngrijorat pentru oameni decât pentru mediu, ca să fiu sincer. Una dintre probleme este aceea că este nevoie de experimente realizate pe termen lung tocmai pentru că vorbim despre un fenomen cu impact pe termen lung.“

Profesorul Richard Lewontin, profesor de genetica, Universitatea Harvard, „Avem o înţelegere atât de sărăcăcioasă a modului în care se dezvoltă organismul pornind de la ADN-ul său, încât aş fi uimit să nu suferim şocuri cumplite, unele după altele, cu aceste experimente genetice iresponsabile, în care cercetători dezaxaţi, lipsiţi de conştiinţă, se joacă de-a Dumnezeu.“

Profesorul Norman Ellstrand, genetician ecologic la Universitatea din California, „În următorii 10 ani vom avea o catastrofă ecologică sau economică la scară largă din cauza eliberării pe piaţă a atât de multe produse de acest fel.“

Dr. Harash Narang, microbiologist şi cercetător asociat la Universitatea din Leeds, primul care a atras atenţia asupra posibilei legături dintre boala vacii nebune (BSE – encefalita spongiformă la bovine) şi CJD (Boala Creutzfeldt-Jakob – boală rară a creierului) la om, „Dacă te gândeşti pur şi simplu la principiul în sine al modificării genetice, îţi dai seama ce înseamnă el de fapt – dezastru ecologic. Nu există metode pentru cuantificarea riscurilor … Soluţia este pur şi simplu interzicerea modificării genetice a hranei.“

Dr. Erik Millstone, Universitatea Sussex, „Problema fundamentală a felului în care hrana modificată genetic a fost aprobată este aceea că nu a fost testată deloc în mod adecvat. Tot ce s-a petrecut în acest domeniu poate fi caracterizatîn mod optimist ca un exerciţiu de gândire deşartă.“

Declaraţie a 21 de cercetători, printre care Profesorul Brian Goodwin, Profesorul Jacqueline McGlade, Profesorul Peter Saunders şi Profesorul Richard Lacey: „Cu ingineria genetică, alimentele familiare nouă pot deveni periculoase pentru metabolism sau chiar toxice.“

Profesorul Richard Lacey, microbiologist şi profesor de Siguranţă Alimentară la Univeristatea din Leeds – unul dintre oamenii de ştiinţă care a prezis dezastrul produs de BSE – boala vacii nebune, a luat o poziţie fermă împotriva introducerii alimentelor modificate genetic pe piaţă din cauza „riscurilor fundamentale, fără limite, pentru sănătate.“

Profesorul Colin Blakemore, profesor de psihologie la Universitatea Oxford, fost preşedinte al Asociaţiei Britanice pentru Progresul Ştiinţei, a afirmat despre modificarea genetică a culturilor destinate consumului uman: „Nu trebuie să ne complacem în ideea că putem prezice rezultatele acestora“.

Profesor James (principalul fondator al Agenţiei de Standarde Alimentare din UK) a facut comentarii despre alimentele modificate genetic: „Perceptia conform căreia totul este deschis şi sigur este complet naivă. Nu cred că înţelegem pe deplin dimensiunea problemei în care am intrat.“ El a adăugat, „Este nevoie să dezvoltăm într-un mod mai eficient şi mai corespunzător metode de protecţie prin alertarea companiilor şi a agenţiilor guvernamentale despre consecintele neaşteptate provocate de introducerea la întâmplare a unor gene străine în plante“. Profesorul James a remarcat, de asemenea, faptul că sistemul legislativ actual poate fi contestat prin simplul fapt că se iau tot felul de decizii cu atât de puţine argumente şi dovezi“.

Dr Andrew Chesson, vicepreşedinte al comitetului ştiinţific de nutriţie animală al Comisiei Europene, „Potenţialele efecte dezastruoase pot surveni de la substanţe nocive nedetectate în alimentele modificate genetic“.

Dr. Gerald B. Guest, Director al Centrului FDA pentru Medicină veterinară (CVM), „...hrana animală derivată din plante modificate genetic prezintă probleme de natură alimentara şi animală unice… Reziduurile constituenţilor plantelor sau ai toxinelor din produsele de lapte sau carne pot pune probleme de siguranţă alimentară pentru oameni.“

Dr Vyvyan Howard, expert în toxico-patologie infantilă la Spitalul Universitar din Liverpool, „Schimbul de gene între organisme poate produce efecte toxice şi alergii care pot afecta ma mult ca sigur copiii“. Profesorul Dennis Parke de la Universitatea de Ştiinţe Biologice din Surrey, fost coordonator consultant pe probleme de siguranţă alimentară la Corporatia Unilever şi consultant britanic la FDA din SUA pe probleme de siguranţă a biotehnologiei, susţine: „În 1983, sute de oameni din Spania au murit în urma consumului de ulei de rapiţă contrafăcut. Acest ulei contrafăcut nu era toxic pentru cobai “. Dr Parke avertizează că procedurile actuale de testare a alimentelor modificate genetic, inclusiv testele asupra rozătoarelor, nu probează câtuşi de puţin siguranţa consumului acestora de către oameni. El a sugerat un moratoriu împotriva eliberării pe piaţă a alimentelor modificate genetic.

Dr Peter Wills, biolog la Universitatea Auckland declară: „Prin transferul de gene ce depăşeşte barierele de specie care există de o veşsnicie între specii cum sunt omul şi oaia, riscăm să distrugem nişte graniţe naturale în ciuda proceselor biologice neaşteptate. De exemplu, această tehnologie poate da naştere unor boli neurolorgice infecţioase“.

Dr Michael Antoniou, expert în Patologie Moleculară la Spitalul Guy mărturiseşte, „generaţia de plante şi animale modificate genetic implică integrarea la întâmplare în AND-ul organismului gazdă a unor combinaţii de material genetic artificial de la specii neînrudite. Această procedură generează rupturi în amprenta genetică a organismului, cu consecinţe complet imprevizibile. Producerea neaşteptată de substanţe toxice a fost acum observată în bacterii, plante şi animale modificate genetic; problema rămâne în stare latentă până la apariţia unui dezastru major. Mai mult de atât, hrana modificată genetic sau agenţii folosiţi pentru procesarea alimentelor pot produce un efect imediat sau poate dura ani de zile până când va ieşi la lumină toxicitatea acestora.“ Dr. Antoniou a tras recent semnale de alarmă, avertizând membrii Parlamentului, „Nu trebuie să ne pierdem într-o falsă impresie a securităţii alimentare: nu trebuie să ne închipuim în mod naiv că, prin reglementarea convenţională a unui lucru care este profund imprevizibil şi lipsit de orice control, acesta devine în mod automat sigur!“

Dr David Schubert, profesor la Institutul Salk declara, „Cred că nu este suficientă atenţia îndreptată către două importante observaţii: prima, introducerea aceleiaşi gene în două tipuri diferite de celule poate produce două tipuri de proteine foarte diferite; a doua, introducerea oricarei gene de la o specie diferită sau înrudită produce de obicei schimbări semnificative în intregul fel de exprimare a genei şi, prin urmare, a fenotipului celulei gazdă. Nu există nici o cale pentru a prezice rezultatul.“

Dr David Willams, profesor adjunct la Universitatea din California, San Diego, cercetător care foloseşte ingineria genetică în activitatea sa, declară , „Problema cu abordarea acestei inginerii genetice nu este ingineria genetică în ansamblu – eu personal lucrez în acest domeniu – ci faptul că se aruncă aceste produse în lanţul alimentar. Este pur şi simplu o iresponsabilitate detestabilă."

Ministrul Inovaţiei şi Ştiinţei din Flandra-Belgia, Patricia Ceyssens, a plantat un copac. Neobişnuitul acestei acţiuni aşa-zis verzi constă în faptul că acesta nu este un copac oarecare, ci un monstru transgenic... primul plop modificat genetic! Participarea ministrului poate fi văzută ca o luare de poziţie politică pro OMG şi chiar mai mult, o sfidare la adresa celor avizaţi care s-au opus acestui eveniment aberant: organizaţiile Nature & Progrès Belgique şi Greenpeace Belgia. Aceasta, cu atât mai mult cu cât majoritatea publicului belgian şi-a exprimat o opinie defavorabilă .

De ce a primit proiectul sprijin politic? Care e miza acestui gest? Sunt cateva intrebari care au un răspuns propagandistic de-a dreptul halucinant: plopii au fost modificati genetic cu scopul ca tulpina lor să conţină 20% mai putina lignina si 17% mai multa celuloza. Tinand cont de faptul ca lignina este elementul care uneste fibrele de celuloza si confera rezistenta arborilor, aceasta vrăjitorie genetică nu are niciun sens din pespectiva biologica şi... logică.

Fara doar si poate, sensul este dat doar de perspectiva castigurilor financiare ale companiilor multinaţionale gen Monsanto, care se ocupă cu aceste experimente genetice mai mult decât stranii şi care brevetează aceste invenţii împotriva naturii, iar testul reprezinta mostra cinică a castigurilor prospectate. Pe langa industria biotehnologică, de aceasta inovatie vor profita, se spune, doi actori principali: industria de celuloza si hartie si industria energetica.

In ceea ce priveste prima industrie, propagandiştii pro OMG pretind că o scoarţă cu un conţinut de celuloză superior celui de lignină va avea ca rezultat obtinerea de materie prima mai ieftina. Procentul mai mic de lignina se va traduce, chipurile, prin costuri reduse ale procesului de albire, deoarece aceasta este cea care da culoare galbena hartiei.

Propaganda mai lansează o momeală mediatică: la prima vedere, industria energetica pare a fi avantajata de aceasta cercetare. Principalul obiectiv al acestor arbori este sa serveasca drept materie prima pentru etanolul celulozic. De asemenea, ceea ce conteaza pentru industriaşi este continutul de celuloza - cu cat mai multa, cu atat mai mult etanol. Conform surselor belgiene, acesti arbori vor produce cu 50% mai mult etanol decat plopii normali.

Desi VIB si Consiliul Belgian pentru Biosecuritate mint cu sânge rece şi manipulează populaţia naivă şi dezinformată că acest plop (monstru transgenic) nu va compromite ceilalti plopi prin contaminarea cu polen, este necesar de mentionat ca testul nu este doar un experiment stiintific, ci un prim pas către culturile comerciale.

Plopul este o specie comuna in toata lumea si in special in Europa, unde multa lume il cultiva din motive comerciale. Acesti arbori au particularitatea de-a hibrida cu usurinta. Astfel, polenul unei specii poate fecunda florile unei alte specii, generand arbori hibrizi. Acest aspect a fost folosit de silvicultori pentru producerea hibrizilor, inclusiv prin incrucisarea speciei europene cu cea americana. DIn păcate, daca plopii transgenici vor aparea in plantatii comerciale, fara doar si poate, contaminarea celorlalti este iminenta si se va traduce inevitabil printr-o rezistenta scazuta in fata furtunilor si atacurilor insectelor sau bolilor, iar ca rezultat, intregi ecosisteme forestiere vor fi afectate.

In plus, se anticipeaza ca zone intregi de terenuri producatoare de alimente vor fi transformate in cultivatoare de plopi transgenici pentru a alimenta industriile utilizatoare.

Ca un rezumat, ministrul Ceyssens n-a plantat un simplu arbore, ci una dintre cele mai mari amenintari la adresa biodiversitatii forestiere, ascunsa in spatele etichetei mincinoase "inovatie si stiinta". S-a plantat, de fapt, un simbol al dominatiei corporatiste asupra naturii si s-a facut un prim pas catre dezastrul natural.