13 minciuni despre organismele modificate genetic

MINCIUNA NR. 1: Ingineria genetica nu este noua. Ea este doar o selectie artificiala accelerata.

ADEV?RUL: Ingineria genetica si cultivarea conventionala a plantelor sint TOTAL si COMPLET DIFERITE. Polenizarea incrucisata si selectia soiurilor nu implica Modificarea Genetica, adica manipularea artificiala a genelor, ci incrucisarea unor parinti selectati din specii strans inrudite. Dimpotriva, Modificarea Genetica (MG) implica extragerea unor anumite gene dintr-un organism (bacterie, virus, planta, insecta, animal) si apoi inserarea artificiala a acestora intr-un organism complet diferit (de exemplu, o planta de cultura). Este incalcata astfel, in mod necugetat, bariera de specie, cu scopul declarat de a obtine organisme vii cu alte proprietati. MG foloseste de obicei gene ale unor virusuri pentru a introduce si promova genele inserate, precum si asa-numitele gene marker (gene rezistente la antibiotice care sint folosite pentru a identifica celulele sau tesuturile modificate genetic chiar in timpul dezvoltarii lor). Toate aceste gene inserate sunt apoi prezente in fiecare celula a plantei modificate genetic. Deloc intamplator, majoritatea experimentelor genetice esueaza. Prin combinarea asa-zis reusita a genelor a doua exemplare din specii diferite rezulta monstri in toata regula, a caror evolutie nu este controlabila. Riscurile sint imposibil de evaluat. Cum v-ati simti daca orezul din punga ar lua-o la fuga dupa dumneavoastra prin casa?

MINCIUNA NR. 2: Ingineria genetica este ceva exact, precis, stiintific.

ADEV?RUL: Nimic mai putin adevarat. Modul in care functioneaza ADN-ul la organismele superioare este cunoscut doar pentru o foarte mica parte din acesta. Genetica moderna a demonstrat ca genele nu lucreaza izolat, ci interactioneaza in mod complex, schimbandu-si comportamentul ca raspuns la influenta altor gene. Chiar daca o gena poate fi extrasa, mai mult sau mai putin exact, dintr-un organism, inserarea in ADN-ul altui organism se face aproape complet aleator, fara ca „expertii“ sa poata controla in vreun fel procesul. Rezultatul este ruptura ordinii genelor cromozomiale si poate conduce la schimbari complet neasteptate ale functionarii celulelor. Richard Lewontin, profesor de genetica la Universitatea Harvard, a afirmat despre modificarea genetica: „Avem o intelegere atat de saracacioasa a modului in care se dezvolta organismul pornind de la ADN-ul sau, incat as fi uimit sa nu suferim socuri cumplite, unele dupa altele, cu aceste experimente genetice iresponsabile, in care cercetatori dezaxati, lipsiti de constiinta, se joaca de-a Dumnezeu.“

MINCIUNA NR. 3: Alimentele modificate genetic difera de cele nemodificate genetic doar prin caracteristica genei inserate.

ADEV?RUL: Afirmatia este o incercare de inducere in eroare a celor neinformati. Inserarea aleatoare a genelor straine in materialul genetic al unui organism-gazda poate cauza schimbari cu totul neasteptate in functionarea genelor. Moleculele existente pot fi create in cantitati gresite, in momente nepotrivite, sau pot aparea chiar molecule noi, necunoscute. Plantele modificate genetic sau alimentele produse din ele pot contine prin urmare toxine sau molecule alergene care pun in grav pericol sanatatea adultilor si, cu atat mai mult, a copiilor.

MINCIUNA NR. 4: Hrana modificata genetic este testata extensiv, iar cea care se afla deja pe rafturile supermarket- urilor este absolut sigura pentru alimentatie.

ADEV?RUL: Nici o testare a alimentelor modificate genetic, cu publicarea rezultatelor, nu s-a efectuat de catre autoritati in Romania. Ne bazam aproape in intregime pe asa-zisele teste efectuate de companiile specializate in inginerie genetica, care au cheltuit miliarde de dolari pentru a dezvolta plantele MG si care intentioneaza, evident, sa isi recupereze investitia si sa faca profit vinzandu-ne aceste produse. Exista serioase indoieli referitoare la onestitatea testarilor si la validitatea concluziilor trase pe baza rezultatelor. Sint necesare indelungi testari independente inainte de a avea certitudinea ca alimentele modificate genetic sint sigure pentru consum. Alta problema este accelerarea dezvoltarii rezistentei bacteriale la antibiotice, datorita folosirii genelor rezistente la antibiotice in producerea alimentelor MG. Unul din cele mai interesante studii stiintifice efectuate, care ne priveste si pe noi, a fost realizat in Rusia pe soia MG – aceeasi varietate de soia MG cultivata si in Romania din 1998 si pana in 2006, oficial. Spunem „oficial“, pentru ca, neoficial si ilegal, ea inca se mai cultiva.

Efectele asupra celor 2 generatii de cobai testati, care au consumat soia MG, a fost absolut impresionant, inclusiv oamenii de stiinta care au participat la realizarea studiului au fost socati. Astfel, la animalele testate s-au observat malformatii ale organelor interne (ficat, creier, testicole), o crestere a agresivitatii in comportament la a doua generatie, reducerea natalitatii la jumatate si pierderea instinctului matern la femelele de cobai, care isi omorau puii si le devorau creierul.

Vezi si un alt articol de pe site-ul nostru aici.

MINCIUNA NR. 5: Alimentele modificate genetic au o valoare nutritiva mai mare.

ADEV?RUL: Ar fi naiv si prostesc din partea noastra sa ne inchipuim ca plantele si caracteristicile lor genetice, care au evoluat prin selectie naturala de-a lungul a milioane de ani, pot fi imbunatatite prin simpla inlocuire sau adaugare a unei gene, despre care nici nu stim in realitate mare lucru. Interactiunea dintre gene si proteine este mult prea complexa. Tocmai de aceea esueaza atat de multe experimente genetice.

Nu s-a demonstrat pana in prezent ca vreun aliment MG ar fi mai nutritiv decat hrana conventionala, non-MG. Cele mai multe plante MG sint create doar ca sa reziste mai bine la anumite ierbicide, sa isi produca propriile insecticide sau sa reziste mai mult in rafturile magazinelor, asa cum se petrece, dealtfel, cu toate „alimentele“ artificiale, chimizate fara masura si in realitate necomestibile.

MINCIUNA NR. 6: Daca nu ne convine, putem pur si simplu sa nu mancam hrana MG.

ADEV?RUL: In 1998, cand a inceput cultivarea plantelor MG in tara noastra, nu exista un cadru legal specific pentru reglementarea acestor culturi. Asadar, semintele MG au fost inregistrate cu viclenie in catalog ca seminte obisnuite, nu s-a facut vreo diferenta in evaluarea si eliberarea in mediu a acestor seminte fata de cele conventionale. Plantele MG si produsele din acestea arata pe dinafara absolut la fel ca cele „normale“ si nu le putem distinge dupa vreo proprietate vizibila, drept pentru care vanzatorii si producatorii trebuie, prin lege, sa le eticheteze, astfel consumatorul putandu-le deosebi si evita daca doreste.

Legislatia este in vigoare inca din 30 iunie 2006, si tot de atunci este flagrant incalcata; practic nici un produs din magazine care contine plante MG nu este etichetat corespunzator.

Greenpeace a testat in 2007 diverse produse continand soia, aflate la vanzare in magazine. La fiecare din acestea s-a gasit atunci un continut de peste 50% soia MG, insa nici unul din produse nu avea eticheta conform legii! Analizele efectuate la un laborator independent de catre Greenpeace au fost insa ignorate de autoritati, ai caror reprezentanti au inventat cu tupeu infinit o prelevare necorespunzatoare a probelor… Intre timp, situatia a evoluat in bine, ca urmare a eforturilor singulare ale membrilor Green Peace Romania, iar supermarket- urile gen Cora au inceput sa aiba produse din soia etichetate corespunzator.

In prezent, in magazinele din tarile anglofone cele mai multe alimente continand ingrediente modificate genetic nu sint etichetate, asa ca nu exista pentru consumatori nici un mijloc de a alege si de a sti sigur daca mananca sau nu hrana MG. Ingredientele MG se afla, cel mai adesea, in faina si uleiul de soia (care figureaza in reteta multor alimente comune, ca paine, carnati), in lecitina din soia (care apare in reteta ciocolatelor, a inghetatelor, etc.), in siropul de glucoza din porumb MG, in uleiul de canepa si in extractele de porumb.

MINCIUNA NR. 7: Fermierii vor beneficia prin cultivarea plantelor MG.

ADEV?RUL: Semintele plantelor MG sint mai scumpe decat cele ale plantelor conventionale. Fermierii din Marea Britanie si SUA au raportat ca recoltele culturilor MG nu sint in general mai bune, sint mai putin productive si in final nu au profitabilitate mai mare, in ciuda propagandei desantate care le sustine. Culturile non-MG sunt platite acum mai bine si, pe masura ce tot mai multe tari resping alimentele MG, oportunitatile de a se vinde diminueaza. Din cauza riscurilor grave pentru sanatate asociate cu culturile MG, companiile de asigurari din SUA si Marea Britanie au acum retineri sa le asigure. Fermierii care cultiva plante MG trebuie sa semneze contracte extrem de constrangatoare cu producatorii de biotehnologie. Acestea ii obliga sa foloseasca numai ierbicide produse de compania cu care au contract si interzic practica pastrarii semintelor pentru sezonul urmator, fermierii pierzand dreptul firesc de a-si folosi samanta pastrata de la o cultura la alta si fiind obligati sa cumpere an de an un nou lot de seminte de la compania producatoare.. Cei mai multi dintre fermierii „lumii a treia“ nu au nici un beneficiu, daca nu cumva sint ruinati.

O alta problema care apare este cea a contaminarii culturilor non-MG cu polen de la plantele culturilor modificate genetic. Culturile unui fermier care nu doreste sa cultive plante MG pot fi accidental contaminate prin polenizarea pe cai naturale (vint, insecte) pe care omul, evident, nu o poate controla. Exista cazuri incredibile, in care producatorii de seminte MG au solicitat si au obtinut in instanta daune de la fermieri ale caror culturi clasice fusesera, evident fara voia lor, contaminate cu polen provenind de la culturi modificate genetic. In mod absurd si strigator la cer, fermierii obisnuiti nu beneficiaza de protectie legala, in timp ce colosii producatori de seminte MG s-au acoperit sub un noian de patente inregistrate sub protectia unor legi aberante.

MINCIUNA NR. 8: Culturile MG vor conduce la reducerea folosirii ierbicidelor si pesticidelor.

ADEV?RUL: Producatorii de seminte MG pretind ca pentru culturile realizate cu semintele lor se folosesc mai putine ierbicide/chimicale . Acestea sint, insa, extrem de puternice si de neselective – cum ar fi Roundup, de exemplu, cel mai folosit ierbicid in culturile MG. S-a constatat insa ca pana si acestea au generat rezistenta in randul florei spontane, al buruienilor si asa-zisilor daunatori. Asadar, apare o rezistenta a mediului si la aceste ierbicide, deci ideea ca fermierul va folosi mai putine ierbicide este complet falsa, in timp ajungandu-se la marirea cantitatii de chimicale folosite pentru obtinerea aceluiasi efect. Acest fapt a fost anticipat de un producator, care a facut cerere la Autoritatea pentru Alimente din Australia si Noua Zeelanda sa i se permita cresterea cantitatii-limita permise a reziduului de glifosat (Roundup) din alimentele vandute cu pana la 200 de ori. Aceasta inseamna ca respectivele alimente devin o adevarata otrava… In zonele din SUA unde culturile au fost modificate genetic astfel incat sa isi produca propriul insecticid, folosirea pesticidelor nu a scazut deloc.

Ele distrug solul si contamineaza panza freatica, ce este sursa noastra de apa potabila. Putem accepta folosirea fertilizatorilor artificiali, dar numai daca acestia imbunatatesc calitatea solului, iar nu daca il distrug. Toate tehnologiile noi ar trebui sa treaca un test al firii: nu este normal ca ele sa afecteze ciclurile si procesele naturale, care sint stabile si binefacatoare. Agricultura organica, ecologica nu mai reprezinta astazi un lux. In realitate, ea este singura speranta care ne-a mai ramas.

MINCIUNA NR. 9: Nu exista nici o dovada ca plantele MG sint daunatoare mediului.

ADEV?RUL: Insectele, pasarile si vantul poarta polenul alterat genetic in campurile invecinate cu ale culturilor MG si chiar mult mai departe. Astfel, apare polenizarea incrucisata intre plantele MG, pe de o parte, si plantele non-MG si cele salbatice inrudite cu ele, pe de alta parte. In acest mod, rezistenta la ierbicide, de exemplu, poate fi transmisa buruienilor, ceea ce le face si mai dificil de controlat decat inainte. Exista, de asemenea, dovezi ca plantele MG care isi produc propriul insecticid provoaca moartea unor insecte benefice..

MINCIUNA NR. 10: Culturile modificate genetic vor salva omenirea de foamete.

ADEV?RUL: Foametea in tarile in curs de dezvoltare este, de fapt, rezultatul unei distributii nedrepte a alimentelor care defavorizeaza saracii. Adevarul este ca astazi, in lume se produce mai multa hrana decat oricand, dar cu toate acestea sint si mai multi oameni care mor de foame decat inainte. A produce tot mai multe alimente nu inseamna deloc ca cei saraci vor beneficia vreodata de ele. Acestia pur si simplu nu au bani sa cumpere alimente. Ingineria genetica nu are cum sa schimbe acest lucru… Modul nedrept de distributie a hranei este cel care trebuie sa se schimbe.

Nu exista nici o farama de studiu stiintific sau dovada statistica prin care sa se demonstreze ca recoltele culturilor modificate genetic ar fi mai mari decat cele conventionale sau ca produsele MG ar fi mai ieftine. Se poarta multe discutii in acest sens, insa nu exista nici o dovada ca aceste plante sunt mai prolifice. Marile companii au, de fapt, cu totul alte scopuri decat cele pe care le declara: ele vor sa ofere fermierilor specii care sint imune la anumite pesticide, tocmai pentru ca ele sint dependente de aceste pesticide, adica nu pot fi cultivate fara ele. Si atunci cultivatorul plateste de doua ori… Aceasta industrie mai are si un al doilea scop: sa obtina controlul asupra semintelor si rezervelor genetice ale tarilor in curs de dezvoltare, pentru ca, in final, sa aiba monopol. Strategia este intotdeauna aceeasi: companiile ofera intr-o prima etapa gratuit seminte, pana cand fermierii isi epuizeaza propriile resurse sau acestea devin inutilizabile, iar apoi incep sa pretinda bani grei pentru ele.

A controla piata semintelor si a pretinde apoi, cu viclenie, bani fermierilor saraci pentru servicii nu inseamna catusi de putin rezolvarea problemei foametei, ci agravarea ei intr-o masura si mai mare.

MINCIUNA NR. 11: Putem avea incredere in declaratiile oamenilor de stiinta ca hrana modificata genetic este sanatoasa pentru consum.

ADEV?RUL: Banii pentru cercetarea stiintifica asupra modificarii genetice provin de la companiile care se ocupa cu biotehnologiile sau de la guvern. Doar in Europa, fondurile pentru promovarea MG sint de 4 ori mai mari decat bugetele insumate ale tuturor tarilor membre! Aceasta inseamna ca acei oameni de stiinta care indraznesc sa isi exprime ingrijorarea cu privire la gradul de siguranta al tehnologiilor pentru alimentatie isi risca postul si cariera. Un respectat om de stiinta din Marea Britanie, considerat cel mai mare expert in nutritie pe plan mondial, (Arpad Pusztai, vezi link-ul), care a publicat un studiu despre efectele dezastruoase ale alimentarii cu cartofi modificati genetic asupra cobailor, a fost imediat concediat si supus unei campanii de calomniere si defaimare publica de catre marile trusturi media.

MINCIUNA NR. 12: Nu ne putem impotrivi progresului.

ADEV?RUL: Desigur ca nu putem, si de ce am vrea sa facem asta? Progresul implica transformare spre binele tuturor. Dar trebuie sa fim incredintati ca produsele modificate genetic sint benefice pentru consumatori si sigure daca sint introduse in hrana noastra. Este inadmisibil sa acceptam rezultatele unei tehnologii dubioase, care pe deasupra nici nu este reversibila. Asa ca… sa nu confundam progresul cu regresul, oameni buni!

MINCIUNA NR. 13: Exista lucruri mult mai grave decat alimentele modificate genetic.

ADEV?RUL: Multi oameni de stiinta cred contrariul. De exemplu, Joseph Rotblat, fizicianul englez care a castigat premiul Nobel in 1995, a spus: „Ingrijorarea mea este aceea ca aceste asa-zise progrese in stiinta pot conduce la noi mijloace de distrugere in masa, poate chiar mai la indemana decat armele nucleare. Ingineria genetica este unul din aceste domenii, datorita inspaimantatoarelor rezultate la care s-a ajuns.“