Frauda lui Pasteur a pus bazele medicinei moderne

Parazitismul sangelui sau frauda lui Pasteur a pus bazele medicinei moderne


Sanatatea noastra este direct legata de alimentatie. Acest lucru era cunoscut inca din antichitate.
Deja Pitagora (582-507 i.e.n) a spus “zeii sunt nevinovati de suferintele oamenilor. Bolile si durerile corpului sunt urmarea exceselor”.

Si calugarita Hildegard von Bingen a scris acum 1000 de ani “Hrana voastra este medicina voastra”. Aceasta te poate imbolnavi sau face bine.

Microbiologul Prof. Dr. G. Enderlein a facut descoperiri uimitoare la cercatarile facute cu sange si a pus medicinei stiintifice o temelie noua. Toate descoperirile lui nu au putut fi inca negate de peste 90 de ani ci ele au fost mai degraba confirmate de alti cercetatori din toata lumea. Acest lucru vorbeste de la sine de adevarul lucrurilor celor descoperite de Enderlein. Dupa mai mult de 60 de ani de cercetari Enderlein a adus dovada pentru cauza bolilor cronice – inclusiv a cancerului – ca si tratarea lor cu succes.



Inainte de a ne ocupa cu cercetarile si teoriile lui trebuie insa sa facem o mica excursie cu ceva timp in urma pentru a intelege mai bine aceste lucruri. In intreaga istorie a medicinei nu a existat o disputa stiintifica mai mare si mai pasionata decat aceea dintre Louis Pasteur si Antoine Bechamp.

Bechamp (chimist, biolog si profesor in farmacie, 1816-1908) a afirmat ca toate celulele din plante, animale si din om contin niste microenzime care dupa moartea organismului nu mor, ele fiind cauza fermentatiei si ca din aceste enzime se pot naste alte microorganisme. Aceste “microenzime”, asa cum le-a numit Bechamp sunt prezente in toate fiintele si toate plantele.
Ele sunt nedistructibile si vesnice si sunt puntea dintre materia vie si cea moarta. Sub influenta anumitor efecte patogene aceste microenzime se pot transforma in bacterii care elimina substante putrezitoare si fermantatoare. Ca urmare toate bolile corpului isi au originea in INTERIORUL sau.

Cu aceasta a fost descoperit pentru prima data pleomorfismul – capacitatea unui microorganism de a se transforma dintr-un organism pasnic intr-o sumedenie de microbi, bacterii, mucegaie si ciuperci daunatoare vietii. Din aceasta descoperire importanta s-ar fi putut nascut baza adevarata a unei medicini folositoare, daca un alt cercetator nu s-ar fi amestecat in aceasta descoperire importanta: Louis Pasteur (microbiolog 1822-1895).

Pasteur, om cu legaturi politice dubioase, a afirmat in acelasi timp ca microbii nu se pot transforma si ca ar exista numai un singur microb care sa produca o anumita boala. El a negat ca bacteriile si ciupercile ar lua nastere in sange din acele microenzime originale si in plus a afirmat ca sangele in stare de sanatate este steril. Dupa Pasteur bolile s-ar naste din bacteriile care ataca corpul dinafara si care la randul lor provin din alte bacterii care exista in natura.

Un al treilea savant s-a amestecat in disputa: Claude Bernard (fiziolog 1813-1878) si acesta a corectat:
“Nu domnii mei, microbul nu este nimic. Ci calitatea sangelui este totul!”

Pasteur era un retoric foarte bun si in scurt timp, cu sprijinul mare al ziarelor, ziare care in numar mare apartineau magnatilor de produse chimice si farmaceutice de atunci, a reusit sa convinga opinia publica ca si savantii de teoria lui, castigand aceasta disputa fara sa aduca cele mai mici dovezi pentru teoria sa.

Pasteur a plagiat chiar multe pasaje din lucrarea lui Bechamp pe care le-a introdus in lucrarea lui, fara sa mentioneze provenienta lor. Deja atunci el a fost acuzat de plagiat si inselatorie. Desi pe patul de moarte Pasteur si-a recunoscut greseala si i-a dat dreptate lui Bechamp, acest lucru a fost prea mult tarziu pentru a mai repara greseala sau inselatoria deja facuta si
dogmele instalate in stiinta medicala.

Teoria simplista si eronata a lui Pasteur despre microbiologie se raspandise intre timp rapid in lumea stiintifica spre dauna la miliarde de pacienti ce vor urma sa traisca de atunci. Si aceasta teorie gresita este inca ceea ce se stie pana in ziua de azi si baza medicinei moderne care combate microbii din afara cu chimice toxice si vaccinuri. Dupa analiza documentelor lui Pasteur acuta de un cercetator american, documente care au fost pastrate in secret mai mult de 70 de ani dupa moartea lui, reiese limpede ca Pasteur a comis o frauda stiintifica in mod intentionat.

Aceasta frauda a facut ca medicina sa ia un drum foarte gresit si cu multe victime in lumea intreaga spre folosul celor care facbrica si vand medicamente chimice si aparatura medicala.

Prof. Enderlein a fost microbiolog, zoolog si custod sef al muzeului de zoologie din Berlin atunci cand el s-a adancit in studiile facute de Bechamp si in anul 1916 Enderlein a facut o mare descoperire. El a putut izola dupa analiza sangelui doua microorganisme pe care le-a cultivat intr-o cultura hranitoare. Aceste microorganisme faceau parte dintr-un mucegai de origine vegetala care traieste in simbioza cu omul si cu animalele. Ele apar in forme diferite si ajuta printre altele de exemplu la coagularea sangelui, o functie vitala vietii. (creeara trombocitelor).

Enderlein a putut sa dovedeasca prin cercetarile sale sirul de transformari ai microbilor dintr-un microorganism pasnic simbiotic intr-o sumedenie de microorganisme diferite cu insusiri patogene. Cu aceasta Enderlein a confirmat descoperirile lui Bechamp si a livrat dovezile pentru pleomorfism.

Enderlein a dovedit in plus ca sangele nu este niciodata steril asa cum afirmase Pasteur si ca in sange se afla tot felul de microorganisme in stadii diferite. Chiar si faptul ca celula umana ar fi cea mai mica unitate vie din corp, asa cum inca se crede astazi, este un lucru dovedit ca fiind gresit. Cea mai mica entitate vie din corp este coloidul viu si nu celula. Acesta este asa de minuscul incat abia se poate observa la un microscop optic.

Aceste microorganisme numite simbioti sunt si in sperma si in ovule. Ele sunt transmise la urmasi prin placenta.
La o alimentatie gresita cu multe proteine si mult zahar aceste microorganisme se transforma in stadii patogene care imbolnavesc organismul: simbiotul pasnic se transforma in virusi, bacterii si mucegaiuri. Simbioti folositori devin asadar paraziti periculosi datorita alimentatiei gresite.

O anumita ciuperca - Aspergillus Niger – parcurge toate stadiile patogene pana cand ajunge la acel stadiu care provoaca bolile de plamani. In faza finala ea are aspectul bacilului descoperit de Koch ca fiind bacilul de TBC: “bacilul Koch”. O alta ciuperca “mucor racemosus fresen”, este cel mai periculos dusman al omului si al animalelor. Aceasta ciuperca a avut nenumarate stadii in timpul evolutiei sale prin care ea a pus baza unei variatii interminabile de boli.

Atunci cand alimentatia gresita este continuata, ciclul de transformare incepe din nou si agresivitatea microbilor devine din ce in ce mai daunatoare. Atunci cand sangele trece dintr-un mediul alcalin, mediu in care nu se pot dezvolta si trai microbii, intr-un mediu acid, atunci inmultirea acestor paraziti devine necontrolabila si ei se pot transforma in toate stadiile pana cand ajung si la forma de microbi cancerigeni.

Dieta gresita consta in principiu din alimentatia excesiva cu zahar si proteine animale (dar si vegetale ca cele din soja, fasole, alune), lucruri care hranesc foarte bine acesti paraziti si care ii fac sa ia forme si mai agresive. Dupa Enderlein hrana vegetala este baza unei sanatati bune. Nu avem voie sa uitam ca acest simbiot este de origine vegetala.

De aceea hrana vegetala este de preferat produselor animale. S-a dovedit chiar ca proteinele vegetale sunt cele folosite
cu predilectie de corp la cresterea masei muschiulare.

Intr-o studie medicinala ampla cu sportivi s-a putut dovedi ca printr-o hranire vegetariana se poate obtine o conditie mai buna facand acelasi antrenemant decat prin hranire cu multe proteine animale. Cercetatoarea rusa Shatalova a dovedit prin maratoane in desert facute cu doua grupe de sportivi din care una se hranea conventional si alta strict vegetarian, ca cei cu hrana putina si vegetala au fost cu mult mai rapizi si rezistenti la traversarea desertului decat cei cu alimentatie normala cu multe proteine.

S-a dovedit in plus ca respiratia celulelor este mult activa la hranirea vegetariana. Consumul zilnic mediu de proteine din Elvetia si Germania este de 140 gramme pe zi. Doza maxima procesabila de proteine este insa de 40-60 gramme, ceea ce face ca intre 50-100 de grame de proteine sa nu poata fi asimilate trebuind sa fie arse, transformate sau depuse in corp.

Aminoacizi si proteinele moleculare mici au o sarcina negativa si tind sa se lege de minerale cu sarcina pozitiva. Prin aceasta iau nastere komplexe de proteine-minerale care nu mai pot fi dizolvate in nimic si care sunt depuse in interstitiu si tesut. Aceste depuneri reduc puterea de reactie a tesutului, duc la infundarea interstitiului si la schimbarea lichidului din acesta. Prin aceasta schimbul de substante este scazut si ca urmare creste cantitatea de toxine. Acest lucru duce la reducerea respiratiei din celule si la moarte lor. Este un paradox nelinistitor ca se incearca sa se vindece boli cu medicamente care distrug sistemul imunitar al corpului, caci prin folosirea de medicamente dusmanii microbieni ai organismului pot sa se inmulteasca si mai mult. Daca omul continua sa ignore legile naturii nu il poate astepta decat distrugerea completa a sanatatii.

Datorita descoperirilor lui Enderlein si vaccinul trebuie vazut in cu totul alta lumina. El nu aduce nici un avantaj ci mai degraba distruge sanatatea si slabeste sistemul imunitar.

In anul 1860 exista un caz de cancer la 2500 de oameni. In 1953 cancerul se putea intalni la una din 6 persoane iar in ziua de astazi situatia s-a inrautatit cu mult mai mult. Deja oamenii s-au obisnuit ca pana si copiii si noi-nascutii sa faca cancer si leucemie.

Timpurile cand la studentii de medicina li se spuneau urmatoarele lucruri au disparut demult: “Domnii mei, vreau sa va fac sa recunoasteti ca pana si cea mai reusita interventie chirugicala nu este nimic altceva decat o dovada in plus ca noi nu am fost in stare sa vindecam boala respectiva” (Din cursul Prof. Dr med. Bier)

Medicina moderna face o gramada de analize la sange din care la urma nu se poate spune mare lucru desprea starea reala de sanatate a pacientului. Exista oameni bolnavi cu analize bune cat si oameni sanatosi cu analize proaste. Acest lucru arata clar greselile medicinei moderne facute deja la analiza sangelui. Modul de analiza este gresit caci sangele trebuie analizat atata vreme cat este viu. Cu un microscop de camera obscura orice medic ar putea vedea calitatea sangelui intr-o picaura de sange luata din deget atata vreme cat sangele inca este viu.

Video cu dezvoltarea si miscare formelor in sange
http://www.naturheilpraxis-brandstetter.de/videos-07.05.2007/zeitraffer-leukozyten-1.wmv

Diferente intre un microscop normal si un microscop cu camera obscura (Dunkelfeldmikroskop) cu care se pot vedea atat calitatea sangelui cat si cei mai multi patogenii direct in sange.
La acest tip de microscop lumina cu care este luminata preparatul nu ajunge direct in obiectiv. Numai lumina care trece prin preparat ajunge la obiectiv si produce o imagine cu forme deschise pe un fundal intunecat. In aceasta imagine se recunoaste numai conturul obiectelor din preparat.


Gobulele rosii la un om sanatos


Forme din sange care se pot vedea in timp real intr-o singura picatura de sange luata din deget


Cauza atacurilor de inima : colonii de bacterii care cresc si blocheaza vasele de sange


Sangele la pacientii de cancer. Se vad doua ciuperci patogene – Aspergilus si Mucor cat si globule rosii lipite una de alta.
Deci in cazul cancerului sangele este plini de patogeni si are o proasta calitate. Cancerul se poate descoperi cu acest microscop cu ani inainte de a aparea vreo tumoare.


Diferite poze din sange facute cu microscopul de camera obscura
http://www.dunkelfeld-blutdiagnostik.de/cms/modules.php?name=gallery2&g2_itemId=2377

http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/08/bazele-medicinii-moderne-au-fost-puse.html


Prima mea dieta a fost cea a Dr. Shatalova, pe care o pot confirma personal.

"Într-o studiu medical amplu pe sportivi, s-a demonstrat că printr-o alimentație strict vegetariană se poate obține o condiție fizică mult mai bună decât prin hrănirea cu multe proteine animale. Pentru a demonstra acest lucru, cercetătoarea rusă Galina Sergheevna Schatalova (1916-2011) a condus mai multe expediţii-maraton prin deşerturile şi munţii Uniunii Sovietice, pe distanţe de sute de kilometri, în condiţii în care a asigurat participanților un necesar zilnic minim de hrană de origine vegetală. În anul 1983, la primul maraton făcut pe o distanţă de 50 km, li s-a dat participanţilor aflaţi sub conducerea doamnei Schatalova o hrană cu un conţinut de numai 800 până la 1.200 calorii pe zi. Hrana consta din fructe, legume, salate şi diferite plante verzi, lipii de secară, fasole fiartă, nuci şi miere şi, deşi temperaturile în deşert erau foarte ridicate în timpul zilei, sportivii beau numai 1 litru de apă. Grupul condus de doamna Schatalova s-a aflat sub controlul unei comisii medicale, iar datele înregistrate au fost comparate permanent cu cele ale unui grup de control, format din maratoniști care se hrăneau „normal”, primind o raţie zilnică de hrană cu un conţinut de 6.000 calorii, conformă cu efortul depus. Membrii comisiei medicale şi-au exprimat încă din seara de dinaintea startului temerile referitoare la pericolele care îi aşteaptă pe membrii grupului Schatalova dacă nu li se va da carne, brânză şi sare, încercând s-o facă să renunţe la plan. Dar la final, ca urmare a datelor consemnate, comisia au fost nevoită să-şi revizuiască părerile. Membrii grupului de control au terminat expediţia epuizaţi, pierzând greutate corporală în ciuda hranei consistente pe care o primiseră, în timp ce membrii grupului Schatalova erau vioi și bine dispuşi şi nu pierduseră nici un kilogram în greutate."

Mai jos o banc de date cu poze cu parazitii si patogenii din sange facute cu microscopul cu camera obscura.
Toate aceste lucruri se vad doar intr-o picatura de sange luat din deget, live si imediat. Microscopul normal are o lumina atat de puternica incat
toatre aceste structuri devin invizibile. Prin folosirea contrastului, a luminarii indirecte si a reflectiei la acest tip de microscop ele apar si reveleaza imediat starea de sanatate a pacientului.
Se pot vedea lupte reale intre patogeni si celule si multe alte lucruri de care medicina nu are habar.

Desi exista microscoape electronice in care se vad atomii, si miciroscoapele optice au rezolutii mari, cand este vorba de analiza sangelui, prin folositea gresita a luminarii obiectului nu
se mai vede nimic folositor. Este ca si cum ai ave un ferarri dar il folosesti numai sa mergi cu 20 km/ ora.

http://www.dunkelfeld-blutdiagnostik.de/cms/modules.php?name=gallery2&g2_itemId=2377

Tema acestui articol este evoluţia medicinei în direcţia falsă, de la Louis Pasteur până astăzi.

Ceea ce medicina ortidoxă se străduie să combată de peste o sută de ani prin toate mijloacele posibile, cât mai agresive cu putinţă, anume virusurile şi bacteriile „răufăcătoare“, sunt în realitate germeni vii care trăiesc în simbioză cu mediul lor nutriţional. De peste o sută de ani medicina şcolastică se orientează CONTRA VIEŢII, ceea ce este poate cel mai bine oglindit în denumirea de ANTIBIOTIC dată multor medicamente.
De mult prea mult timp boala a fost cosiderată o problemă de „destin“. Soarta! Unul se îmbolnăveşte, altul nu. În timpurile vechi existau demoni şi spirite rele, mai apoi „păcătosul“ era pedepsit cu o boală. Sau o societate păcătoasă era pedepsită cu o molimă. Apoi, închipuindu-ne că am devenit moderni şi „deştepţi“, am dat vina pe invadatorul din afară, pe microb (bacterie, virus, etc). Ce nu mă mai surprinde de mult, şi în acelaşi timp este absolut tipic animalului superior denumit om, este faptul că ÎNTOTDEAUNA ALTCINEVA A FOST DE VINĂ, DAR EL ÎNSUŞI NICIODATĂ.
Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, o dată cu dezvoltarea tehnologică, a apărut şi ideea foarte periculoasă, dar repede îmbrăţişată de medicină, a doctorului salvator care te ajută, cu pilulele lui, să învingi agresorul extern, demonizatul microb. De aproape 150 de ani medicina se ţine şi cu dinţii de această idee, devenită deja de prea mult timp o dogmă împovărătoare.
Ce este boala? Cauza ei se află înauntrul sau în afara noastră? Intrebări pe care medicina atotştiutoare nu vrea să şi le pună! Medicii jură în mod reflex pe Hippocrate, dar i-au uitat învăţătura: boala este în noi şi prin noi provocată. Medicina se cramponează să caute un anumit, singur vinovat, pentru o anume, singură boală, uitând să mai privească în anasamblu, întregul. Iar atunci când altcineva o face, acesta este un şarlatan.
Acuma, mă întreb şi vă întreb, după aproape o sută de ani, nu există în fapt o terapie vindecătoare a cancerului. Oare cine este şarlatanul atunci? Cel care vindecă are întotdeauna dreptate. Iar medicina alopată NU vindecă afecţiunea numită cancer. Iar acesta este doar un exemplu din multele.
Deci ...?
Un chimist pe nume Pasteur
Există oameni care au rămas în istorie. Unii pe drept, alţii pe nedrept. Unii pentru fapte măreţe, alţii pentru crime monstruoase. Din ce categorie face parte Pasteur?
S-a născut în 1822. Un cercetător celebru. Şi dacă este să ne luăm după cele ce se poate citi în însemnările sale de laborator, care de abea prin anii 70 au putut fi citite de către alticineva în afara membrilor familiei, un excroc şi plagiator la fel de celebru. Prea multă vreme ni s-a părut că a făcut descoperiri epocale. A recomandat fierberea laptelui pentru a omorâ germenii. Astfel lapetele a devenit inutil florei intestinale. Metoda se numeşte astăzi pasteurizare, şi din câte ne spun nutriţionişii, mă refer la cei serioşi, este o metodă mai mult păguboasă decât folositoare.
Acum, să fi fost doar chestia cu laptele, şi tot era bine. Dar medicina s-a luat după un chimist. Aşa că astăzi ne prescrie numai chimicale. Ca şi chimist şi microbiolog (nu cred că era conştient de chestia asta) Pasteur s-a ocupat mai ales cu bacterii, cu procese de fermentare, cu diferite boli şi combaterea lor. Concepţia lui era aceea că bolile sunt provocate de agenţi patogeni proveniţi din afara corpului. Chestie care ne mai costă şi astăzi foarte mult. De unde veneau aceşti „duşmani“ Pasteur nu avea habar. Cert era că se aflau peste tot, în aer, în apă , în.... fine. Într-un singur punct avea dreptate. Presupunea că aceşti germeni „sunt foarte vechi“.
Boala este întâmplătoare, susţinea el. Iar omul trebuie să se apere contra „loviturilor soartei“. Iar contra agenţilor patogeni trebia luptat cu orice mijloc. O concepţie care se potrivea perfect unei epoca post-napoleonienă, în care Bismark ataca şi înfrângea Franţa, în care totul se regla cu arma în mână.
Pentru a preveni bolile, Pasteur recomanda „vaccinarea preventivă“. O vedem şi astăzi, cât de bună este. Gripa porcină. Şi foarte rentabilă financiar. El mergea atât de departe încât compara omul cu un butoi de bere sau vin, în care germenii pătrunşi dinafară provocau daune. (Deşi chestia cu butoiul la unii se potriveşte de minune). Chestia asta le-a plăcut foarte tare unor medici, iar unor bancheri chiar şi mai tare. Aşa că medicina subvenţionată de oameni întreprinzători şi-a asumat misiunea de a „afuma butoiul cu pucioasă“. Ca să nu se acrească vinul, nu? Omenirea trebuia să se ferească de bacterii. Faptul că avem de câteva ori mai multe bacterii în corp decât celule proprii, asta desigur că Pasteur încă nu ştia. Problema este doar că acuma medicii ştiu deja asta, şi totuşi rămân chimişti depăşiţi de evenimente.
Treptat boala a devenit o chestiune politică. Sau mai bine zis o „afacere“ politică. Iar mai nou a devenit şi armă folosită de militari. Aşa că miliardele curg în cercetare, iar milioanele de animale îşi lasă viaţa pe altarul unor idei cel puţin incerte. Totul în numele teroiilor lui Pasteur. Dar scopul scuză mijloacele, nu? Iar duşmanul trebuia extermina, oriunde ar apare. Astfel că avem acuma pe cap mai multe medicamente decât agenţi patogeni.
Dar Pasteur nu a fost doar un cercetător, ci şi un bun om de afaceri. Iar industria farmaceutică, datorită „fricii“ induse de teoria lui Pasteur a devenit una dintre cele mai rentabile afaceri.
Teoria germenilor a lui Pasteur nu a fost însă acceptată de toţi. Unul dintre contemporanii lui, Antoine Bechamp, susţinea o concepţie complect opusă. Şi total nerentabilă din punct e vedere financiar (mă refer la industria farmaceutică aici). Bechamp era medic şi cercetător, una dintre minţile cele mai remarcabile ale sfârşitului de secol XIX. Bechamp nu considera germenii ca fiind ceva străin şi separat de corpul omenesc, duşmănos acestuia, care venea din „afară“, ci pur şi simplu ca pe o premiză a vieţii.
În acea vreme ştiinţa credea că viaţa este legată de celulă. Deoarece aceasta se divide, se considera că fiecare celulă provenea dintr-o altă celulă. Dar se ridicau aici două probleme: de unde provenea prima celulă, care prin diviziune a dat „naştere“ celorlalte? şi în ce mod s-au format, dintr-o celulă iniţială, diversitatea enormă de plante, insecte şi animale mergând până la om? La aceste întrebări nu exista încă un răspuns.
Cercetările lu Bechamp au arătat drumul de ieşire din această fundătură. El a respins ideea precum că celula ar fi cea mai mică unitate vie. Mai degrabă, spunea el, celula este ea însăşi formată din din unităţi vii care se „adunaseră“ împreună (simbioza celulară a lui Kremer, şi tot ce ştim astăzi din microbiologie confirmă pe deplin intuiţia lui Bechamp). Desigur că nici Bechamp nu putea avea, la sfţrşitul secolului XIX cunoştinţele pe care le deţinem astăzi datorate microscupului electronic şi tehnologiei moderne.
Bechamp a denumit unitatea vie care stătea la baza formării celulei, microzimă. Ceea ce înseamnă organism de fermentare microscopic. Conform lui Bechamp, acestea ar fi germenii vieţii. Ele formează celulele, dar nu sunt legate de acestea. Microzimele sunt prezente în toate sectoarele vieţii. Ele livrază substanţe în sânge, sau aşa cum spunea Bechamp: „microzimele organizează materia“. Ele sunt în permanenţă în mişcare şi formează „mediul hrănitor“ din care apar diferitele forme de viaţă şi în care acestea se reîntorc. Fără germeni, nu există viaţă!
De la naştere până la moarte, germenii aparţin corpului omenesc. Ei formează celule, se ocupă de aprovizionarea energetică şi „îndepărtează“ celulele după ce acestea mor. Germenii construiesc organismul, îl menţin şi îl „descompun“ după moartea acestuia. Noi forme de viaţă se nasc şi dispar, dar germenii vii sunt nemuritori.
În permanenţă Bechamp a susţinut faptul că organismul NU este lipsit de germeni (pur), aşa cum susţinea chimistul Pasteur. Germenii sunt poliformi (îmbracă forme diferite), nu au un anumit „loc“ unde stau (se găsesc), şi nu se comportă capricios, ci conform legilor vieţii. Înmulţirea lor nu se produce în nici un caz necontrolat, aşa cum susţine încă şi astăzi medicina „pasteurizată“.
Bechamp denumea teoria lui Pasteur ca fiind „monstruoasă“. Acceptarea teoriei lui Pasteur a facut ca boala să se transforme în destin (şi din păcate şi astăzi foarte mulţi oameni o văd astfel).
Din păcate, concepţia lui Bechamp nu era „rentabilă“. Cu aşa ceva nu se puteau face bani. Aşa ceva nu băga frica în oasele nimănui. Şi pentru aşa ceva nu este nevoie de medicamente, chemoterapii şi antibiotice sau antivirale. Aşa că Bechamp nu-şi mai găseşte locul în manualele medicinei „pasteurizate“.
Lumea sănătoasă a microbilor
Acolo unde există viaţă, germenii sunt prezenţi. Numărul lor este infinit. Iar funcţiile lor sunt diferite. Ei se pot transforma, uni şi din nou despărţi pentru a se întoarce în forma ancestrală. Virusurile, bacteriile, fungiile sunt diferite forme de dezvoltare ale germenilor. Aceasta este esenţa concepţiei lui Bechamp. Laptele este un mediu hrănitor viu. Germenii se transformă în bacterii. După o oră, sunt deja zeci de mii, iar câteva ore mai târziu, sute de mii. Aceste bacterii acţionează, prin metabolismul lor, asupra fermentării laptelui.
Ori Pasteur susţinea tocmai contrariul. El spunea că laptele în starea lui naturală este lipsit de germeni. Germenii, conform lui Pasteur, s-ar afla în afara laptelui, în aer, de unde ajung în lapte sau în oricare alte alimente. Atunci când laptele se acreşte, când mustul fermentează sau când marmelada face mucegai, atunci înseamnă că germenii, bacteriile şi sporii s-au „strecurat“ din aer în aceste produse. Această teorie este susţinută de Pasteur şi de adepţii lui, şi din păcate mai este încă foarte răspândită în rândul oamenilor obişnuiţi.
Bechamp nu împărtăşea această idee. El spunea că fiecare substrat nutritiv constă din germeni. Aceştia transformau substratul nutritiv prin faptul că ei se hrăneau (metabolism), deci digerau şi eliminau resturile digestiei. Prin permanenta grupare şi re-grupare a germenilor se formau noi forme de viaţă (comunităţi). Acestea aveau şi ele la rândul lor propriul metabilosim precum şi proprietatea de a se înmulţi şi transforma.
Observaţiile lui Bechamp deschideau noi posibilităţi de înţelegere a apariţiei formelor superioare de viaţă. Prima fază a evoluţiei se desfăşura în zona microscopică, şi deci nu poate fi observată cu ochiul liber. Din asocierea microbilor rezultau forme mai mari de viaţă, până când treptat deveneau destul de mari pentru a putea fi observate cu ochiul liber. Şi deodată observam cu groază că anumite produse se alterau, iar în altele apăreau viermi. Acestea toate sunt produsele unui mediu hrănitor viu şi treptele premergătoare insectelor. De îndată ce există condiţiile necesare, apar şi organismele respective. Nu aţi observat niciodată că vara, din fructele care intră în fermentare, apar şi musculiţele binecunoscute (Drosofila)? Aţi obesrvat vreodată astfel de musculiţe la fructele tratate chimic sau modificate genetic? Acestea putrezesc pus şi simplu (şi asta într-o manieră foarte anormală) fără a „atrage“ din aer ouăle de musculiţe.
În cele din urmă, Pasteur a recunoscut greşeala pe care o făcuse. Pe patul de moarte al rostit o frază celebră, care însă nu s-a dorit a fi auzită de adepţii săi (în fapt adepţii AVANTAJELOR ECONOMICE ale teoriei sale): „Microbul nu este nimic, totul este substratul (mediul) hrănitor“.
Ce este boala?
Pasteur credea iniţial că viaţa constă din procese „mecanice“. Iar aceste procese mecanice puteau fi dereglate prin pătrunderea din afară a germenilor. Astfel definea el boala. Şi astfel o mai defineşte încă şi astăzi medicina pasteurizată. Aceasta desparte germenii de mediul hrănitor, analizându-le separat.
Bechamp şi adepţii săi interpretează germenii şi mediul hrănitor ca pe un singur şi unitar proces al vieţii. Fiecare fiinţă este transformarea în viaţă a unui anumit model şi rezultatul unui anumit mediu hrănitor. Dar natura nu-şi risipeşte forţele. Astfel, pentru a nu fi create din nou în permanenţă noi forme de viaţă, cele existente au capacitatea de a se reproduce. Principiul însă rămâne acelaşi: crearea unei fiinţe vii, sănătatea ei precum şi înmulţirea ei depind toate de mediul hrănitor.
Viaţa este un permanent schimb de substanţe, iar natura este într-un permanent echilibru. Totul serveşte individului, şi fiecare individ serveşte întregului. Ori această lege este încălcată printr-o alimentaţie nesănătoasă. Droguri, alcool, nicotină şi toate celelalte otrăvuri şi toxine ale lumii de astăzi, precum şi o alimentaţie greşită (zahăr, sare de bucătărie, consevanţi, întăritori, coloranţi, etc.) provoacă un număr uriaş de boli, care sunt în fapt reacţia corpului în încercarea de a elimina din el aceste toxine, de a se „curăţa“. Toate aceste otrăvuri afectează mediul hrănitor, deci implicit viaţa.
De aici, boala şi vindecarea. În organismele slăbite (sau îmbătrânite) eliminarea se încetineşte. Şi astfel se adună „depozite de otrăvuri şi toxine“. Boala se manifestă prin epuizare, constipare, febră, inflamaţie, durere. Iar medicina pasteurizată sare în ajutor cu tabletele, pilulele şi injecţiile ei. Prin care elimină doar simptomele, dar nu şi boala. Dereglările apar tot mai frecvent şi devin mai complexe. În cele din urmă pacientul ajunge pe masa de operaţie, sau poate chiar pe o altă masă. Cinic dar adevărat. Este anesteziat, radiad, chemoterpiat, hrănit artificial şi primeşte sânge străin (ceea ce înseamnă proteine străine cu implicita contrareacţie a sistemului imunitar). Medicul „intern, propriu“ va fi redus la tăcere. Iar cauzele bolii rămân necunoscute.
Oare când vom înţelege noi, oamenii obişnuiţi, cercul vicios infernal declanşat de medicina pasteurizată (alopată) în strânsă colaborare cu industria farmaceutică?
În peste 90% dintre cazuri medicina alopat-pasteurizată elimină simptome şi nu boli. Prin aceasta medicul şi concernul farmaceutic îşi asigură clientela „pe viaţă“. Un simptom eliminat face din pacient un client permanent. Deci un plătitor permanent.
Toate acestea sunt cunoscute deja de mult timp. De ce nu se schimbă nimic? QUI BONO!
Industria alimentară, de exemplu. Ne otrăveşte cu tot felul de conservanţi, coloranţi şi adjuvanţi! Dar suntem deja peste 8 miliarde, din care aproape un sfert flămânzeşte. Dacă s-ar schimba normele alimentare, industria producătoare de alimente ar da faliment. Şi cu ce am mai hrăni (mai mult sau mai puţin) cele opt miliarde de guri? Interese şi conflicte de interese! Alimentele moderne sunt produse în mod artificial. Fructele, salata, legumele sunt cultivate chimic şi preparate industrial. Pasteurizăm, sterilizăm, rafinăm, fierbem, congelăm, stropim, radiem, aromatizăm, vitaminizăm.... Toate aceste forme artificiale nu sunt recunoscute de organism, şi în consecinţă nu sunt preluate şi prelucrate, ci „depozitate“ în corp. Pe undeva, prin ficat, prin celule grase, prin articulaţii....
Pe vremuri mîncarea venea din grădină direct pe masă. Astăzi vine clonată, sterilizată, chimizată şi frumos împachetată de la Supermarket. Alimentele prelucrate industrial sunt MOARTE. Germenii sunt distruşi sau deformaţi în aşa măsură încât devin periculoşi. Comunitatea lor este distrusă. Laptele se împute, carnea congelată după decongelare putrezşte în mod ciudat, margarină stă o lună pe masă şi nu se strică!
Până când organismul nu mai poate face faţă toxinelor. Şi atunci ne transmite semnale disperate de ajutor: durerile! Ne face atent că avem o problemă gravă! Fugim la doctor, şi ce face acesta? Ne elimină semnalele date de organism, simptomele. Adică ne înşeală. De foarte multe ori chiar noi suntem cei care doresc să fie înşelaţi. Să nu ne mai doară. Şi-i cerem chiar acest lucru medicului. Nu toată vina este a lui. Nici dacă bem, fumăm sau consumăm droguri nu este vina medicului, desigur. Doar că el ştie, sau ar trebui să ştie adevărul. Şi ar mai trebui să-l şi spună. Dar este mai comod şi mai rentabil să tacă.
Alimentele „modificate“ perturbează echilibrul organismului . Apare un mediu hrănitor care trebuieşte vindecat sau îndepărtat. Aşa că îşi fac apariţia bacteriile, virusurile, ciupercile. Toate acestea apar ca urmare a instăurării unui dezechilibru şi al unui mediu hrănitor „bolnav“. La locul incendiului se află întotdeauna pompierii, ceea ce nu înseamnă că ei au provocat incendiul.
Dar despre toate acestea cercetarea medicinei pasteurizate nu vrea să ştie nimic. Microbii ticăloşi trebuiesc distruşi, trebuie să luptăm împortiva lor cu toate aremele chimice din dotare! Şi să ne protejăm împotriva lor prin vaccinuri, care nu fac altceva decât să afecteze mediul hrănitor, şi astfel să stimuleze apariţia microbilor.
Un mediu hrănitor sănătos şi corect nu are nevoie de virusuri care să-l cureţe, la fel cum o casă care nu arde nu are nevoie de pompieri. Acolo unde o comunitate întreagă trăieşte nesănătos, apar bolile epidemice. Aceleaşi obiceiuri de viaţă, acelaşi mediu hrănitor deficitar, aceleaşi boli. Statisticienii cunosc acest adevăr de mult. Dar ei nu sunt medici.
Privire asupra întregului
Germenii care ne "îmbolnăvesc" sunt absolut peste tot prezenţi, în aer, în apă, în alimente şi chiar şi în corpul nostru. Şi cu toate acestea nu suntem în permanenţă bolnavi. Dacă un copil la şcoală sau un coleg de servici din acelaşi birou cu noi se îmbolnăveşte, nu se îmbolnăveşte imediat toată clasa sau tot biroul. Deşi agentul patogen este acolo deja. La cei sănătoşi microbii nu au găsit un mediu hrănitor propice. Iar mediul hrănitor deficient, propice, nu l-au cauzat microbii, ci l-am cauzat noi. Microbii doar profită de el pentru a se hrăni şi înmulţi. Viaţa!
Este un fapt cert că un mediu hrănitor deficient se află în legătură şi cu un sistem imunitar slăbit (toxinele şi stressul afecteză sistemul imunitar, lucru dovedit de mult deja). Fapt ce le uşurează microbilor viaţa! „Paraziţii“ apar şi se înmulţesc într-un mediu modificat artificial. Ei au rolul de a elimina structurile devenite incapabile de viaţă! Ceea ce medicina pasteurizată denumeşte agent patogen (dăunător) are o funcţie şi un sens. Nimic nu este lăsat de natură la voia întâmplării. Sau cum spunea cineva: „Dumnezeu nu dă cu zarul“.
Şi în organismul uman germenii se pot transforma în agenţi patogeni ucigaşi. Ei „descompun“ organismul dinnăuntru către înafară. Ei îl desfac în trepte aşa cum înainte îl construiseră în trepte, anume prin ciuperci, bacterii, virusuri.
Omenirea se află în pragul distrugerii prin lumea artificială pe care ea însăşi a construit-o. Iar vindecarea poate veni doar printr-o schimbare de viziune asupra vieţii! Formele de gândire vechi şi depăşite trebuiesc înlăturate. Nu există alternative la legea naturii. Şi în nici un caz alternative „chimice“. Viitoarelor generaţii nu le va fi deloc uşor să corecteze monstuoasele erori ale „chimiei-totale“ moderne.
Natura funcţionează de miliarde de ani cu o exactitate şi o inteligenţă ce nu poate fi depăşită. Iar omul este parte componentă a ei, şi nicidecum stăpânul ei.
Traducere şi adaptare Qui bono

Mi se pare atat de trist ce se intampla...ce face omul cu darurile primite...distrugem totul si ne autodistrugem...
Ma bucur ca eu am aflat aceste adevaruri de la voi, da sunt atatia care nu vor ajunge niciodata la ele...si pe urma, tot mai greu ne putem apara de metodele cu care societatea ne ,,pasteurizeaza" hrana, organismele, creierul si in cele din urma viata...ma gandesc ca sansele sa se destrame acest sistem bolnav devin tot mai slabe, odata ce omul devine tot mai afectat, tot mai subred...au aparut tot mai multe persoane care din cauza bolii nu mai pot gandi limpede si simt ca in scurt timp vom fi o lume de alienati...pe care o putem deja vedea pe strada, la servici, la TV...
E de inteles de ce f multi straini au inceput de o vreme sa cumpere gospodarii la tara in Romania...multi se retrag aici dornici sa regaseasca gustul rosiei...dar cancerul Mosanto a venit deja...e aici si munceste in liniste...in scurt timp va distruge si la noi tot ce a mai ramas sanatos...natural...
Poate nu e chiar atat de prostesc gestul disperat al unora, de a se retrage din societatea de consum...nu mai departe grupurile de oameni care in Rusia si-au abandonat viata stricata si s-au retras in niste comunitati in care pot trai natural...multi dintre ei sunt oameni cu multa carte si care desi pentru multi poate parea ciudat, au decis sa lase totul in momente de ,,maxima realizare" ale existentei lor...si sunt convinsa ca nu o fac pentru a brava si nici in semn de protest, doar pentru ca e la moda acum...
Nu pot sa nu ma intreb daca nu am putea face mai mult...stiu ca are iz de scenariu de film american...