Alimentatia în afectiunile tubului digesti

Autori: Maria Mota, Luminita Vanghelie
Agresiuni alimentare
Alimentatia sanatoasa presupune un echilibru al deprinderilor igieno- alimentare; orice depasire a unor limite impuse de toleranta digestiva se transforma într-o agresiune alimentara, care determina din partea organismului reactii functionale si anatomice reversibile, daca agresiunea înceteaza, sau daca nu, se constitue în disfunctionalitati de lunga durata sau permanente[1,2, 16].
Din punct de vedere al tipului de agresiune alimentara se disting:
- agresiunea prin nerespectarea fiziologiei digestive;
- agresiunea mecanica;
- agresiunea termica;
- agresiunea chimica;
- agresiunea osmolara;
- agresiunea prin aditivi si contaminanti alimentari.
Agresiuni alimentare prin nerespectarea fiziologiei digestive:
ˇ Excesele alimentare;
ˇ Dezechilibrul ratiei alimentare;
ˇ Nerespectarea bioritmului alimentar;
ˇ Modificarea brusca a deprinderilor alimentare.
Excesele alimentare
Se produc de obicei în conditiile unor momente accidentale, produse cu ocazia unor mese festive sau mese compensatorii, dupa perioade de restrictii alimentare prelungite; ele presupun o agresiune alimentara din punct de vedere al volumului si cantitatii alimentelor ingerate si nu în ceea ce priveste continutul alimentului.
Se produce o suprasolicitate a tractului digestiv superior, cu consecinte subiective (dureri abdominale, senzatie de plenitudine gastrica, greturi, varsaturi, intoleranta pâna la aversiune fata de alimente), si obiective (distensie epigastrica, clapotaj). Astfel se pot produce gastritele acute, sindromul Mallory-Weiss.
Dezechilibrul ratiei alimentare.
O alimentatie dezechilibrata din punct de vedere al principiilor alimentare constitue de asemenea o agresiune asupra organismului în general si asupra tractului digestiv în special.
- Consumul exagerat de dulciuri: gem, dulceata, miere, fructe dulci, poate genera, în special la copii, scaune diareice produse de un proces de fermentatie;
- Sindromul diareic la guma de mestecat, determinat de ingestia unor cantitati mari de produse îndulcite cu sorbital, care stimuleaza activitatea motorie a intestinului. Pot apare pâna la 12-50 scaune pe zi, flatulenta, simptome ce dispar dupa întreruperea consumului;
- Consumul unor cantitati crescute de vegetale, ce contin peste 40 grame de fibre alimentare, atât solubile(gume, pectine, mucilagii) cât si cele insolubile (celuloza, hemiceluloza, lignina), determina o pierdere, prin scaderea absorbtiei, de calciu, fier, magneziu, zinc; de asemenea apare balonarea, crampe abdominale diaree, cu scaune pastoase;
- Consumul crescut de lichide determina disconfort epigastric, scaune diareice;
- Consumul exagerat de lipide, în special grasimi saturate în exces fata de cele nesaturate, conduce la: ateroscleroza, dislipidemie, diabet zaharat, obezitate;
- Consumul exagerat de alcool duce la instalarea de afectiuni multiple;
- Ratia hiperproteica poate duce la alterare a functiei renale, a metabolismului purinic. Nerespectarea bioritmului alimentar;
- Aparatul digestiv ramâne fundamental conditionat de ritmul alimentatiei [2]. Toate functiile tractului digestiv, variatiile motorii si secretarii ale stomacului, intestinului, cailor biliare si pancreasului sunt conditionate reflex de un ritm alimentar rezultat prin educatie si deprinderi;
- Organul cu cea mai mare conditionare este stomacul, care prezinta alternanta episoadelor secretorii cu aparitia clorhidriei si a undelor peristaltice, în momentul meselor, cu episoade de “repaus secretor interdigestiv” cu aclorhidrie bazala [1]. Nerespectarea unui ritm alimentar, determina la un bolnav cu ulcer secretie clorhidrica permanenta. De aceea se impune la acesti pacienti portionarea alimentelor în prize mici si pe mai multe mese – 5 mese/zi;
Nerespectarea ritmului meselor
Poate sta si la originea unor afectiuni precum obezitatea. Astfel consumul a 25% – 50% din energia ingerata în perioada cuprinsa între masa de seara si dimineata – sindromul night -eating – este des întâlnit la obezi, fiind corelat si cu tulburarile de somn – somnolenta diurna si insomnie nocturna.Se mai descrie sindromul binge- eating, care se caracterizeaza prin episoade necontrolate de foame, în special seara.Tot aici se descriu accesele de foame exagerata cu consumul unor cantitati mari de alimente în timp scurt, “foamea de dulciuri” însotita de starea de nervozitate sau consumul de bomboane, fursecuri, prajituri interprandial.
Modificarea brusca a deprinderilor alimentare.
- Presupune cresterea cantitativa, brusca, a ratiei alimentare, fara a avea timpul necesar unui proces de adaptare. Rezultatul este o suprasolicitare gastrica, intestinala si pancreatica cu tulburari dispeptice si diareice;
- Deseori aceste tulburari se produce pe fondul unor schimbari radicale în modul de viatace asociaza de obicei si factorul stres psihic;
- Astfel se descriu:diareea estivala neinfectioasa (de fructe sau legume), diareea calatorilor, dispepsile emigrantilor, dispepsiile noilor studenti [1,14].
Agresiuni alimentare mecanice
- Alimentele însasi, pot constitui agresiuni mecanice, atunci când nu sunt suficient pregatite culinar sau nu sunt suficient supuse procesului de masticatie;
- Fragmentele voluminoase persista timp mai îndelungat, prelungesc digestia gastrica dând senzatia de satietate. Evacuarea lor se produce sub unde propulsive puternice, percepute ca o senzatie dureroaasa;
- Tahifagia si masticatia incopleta, datorata unor afectiuni bucodentare: edentatie, proteze vicioase, leziuni inflamatorii si dureroase, constitue factori agresivi;
- Fitobezoarii sunt mase vegetale în lumenul gastric, produse de un consum excesiv de vegetale cu continut crescut de celuloza si lignina, insuficient pregatite culinar. Pot induce balonare, flatulenta, scaune diareice, valvulus intestinal, exulceratii si hemoragii gastrice, gastrita flegmonoasa, carcinogeneza gastrica;
- Daca la început se acorda o importanta deosebita regimurilor vegetale, considerându-se de exemplu de catre scolile medicale ca vegetarianismul întretine “sanatatea si virtutea” în timp ce consumul de carne ” stimuleaza pasiunile” ulterior locul regimului vegetarian a fost reconsiderat, fibrele vegetale fiind unul din componentii alimentatiei echilibrate, alaturi însa de celelalte principii nutritive;
- În functie de natura produsului vegetal, variaza si gradul de agresivitate mecanica; sunt bine tolerate allimentele ce contin celuloza fina: dovlecel, spanac, mazare tânara, conopida, sfecla, morcovi. alimentele cu celuloza dura sunt contraindicate la pacientii cu afectiuni gastro-intestinale. Din acestea amintim: sâmburi, coji dure, teci de pastaioase, gutui, fasole si mazare uscata, varza, telina, seminte de rosii sau de vinete, sparanghel, fructele cu seminte – capsuni, mure, smochine, coacaze, si cele cu pielita – caise, piersici, prune.
Agresiuni alimentare termice
- Controlul buco-labial previne accidentele produse de alimente prea fierbinti, cu exceptia unor accidente sau tulburari psihiatrice, pe când devierile spre hipotermie sunt bine suportate si chiar savurate – preparate de la gheata, înghetata;
- Alimentele prea fierbinti produc leziuni inflamatorii ale mucoasei esofagiene si gastrice. Se pare ca acestea duc la gastrita cronica atrofica si superficiala. Studii epidemiologice au demonstrat corelatia dintre consumul îndelungat de ceai fierbinte si aparitia cancerului esofagian la unele grupuri populationale: rusi, chinezi. De asemneea ingetia de orez fierbinte ar produce cancer gastric la japonezi, femeile japoneze care manânca traditional mai târziu dupa barbati, când alimentul e racit, ar fi protejate [1,16];
- Alimentele reci, de la gheata, de preferat mai ales în sezonul cald, pot duce, în conditiile unui consum repetat si exagerat la tulburari dispeptice, dureri peigastrice, reactii peristaltice cu diaree. De asemenea temperatura scazuta a alimentelor, modifica circulatia locala, cu posibilitatea proliferarii bacteriene. Încercarile terapeutice în hemoragiile digestive superioare si ulcer gastric, cu tehnica ” freezing”, s-au soldat uneori cu leziuni necrotice produse prin congelare.
Agresiuni alimentare chimice
- Tractul digestic poate fi supus unei agresiuni chimice, rezultat al ingerari accidentale sau voluntare a unor produse cu continut acid sau corozive;
- Substantele acide continute în diferite produse alimentare pot produce leziuni de esofagita sau gastrita acuta sau în cazul utilizarii cronice a acestor produse pot determina gastrita cronica. Exemple: sucul de lamâie, consumat în cantitati cresute, în viroze sau cure de slabire; abuzul de otet, sare de lamâie conduc la gastrita cronica;
- De asmenea diareile estivale produse la copii de consumul de fructe crude, bogate în acizi organici, ce accelereaza tranzitul intestinal;
- Laptele acru hiperacid determina crize de tip dispeptic, dureri epigastrice;
- În dieta de crutare chimica are în vedere pH-ul alimentelor prescrise.
Valoarea pH-ului pentru unele produse alimentare (dupa Bricher si colab, 1967)
Lamâi 2,35
Lamâi + zahar 2,35
Prune 2,83
Afine 2,85
Agrise 3,06
Grepfruit 3,17
Zmeura 3,23
Caise 3,51
Portocale 3,71
Piersici 3,75
Cirese 4,02
Tomate 4,36
Banane 5,60
Castraveti 5,64
Pepeni 6,01
Morcovi 6,23 Pepsi Cola 2,53
Schweppes 2,55
Oranjada 3,15
Iaurt 3,84
Cafea 5,26
Lapte 6,57
Smântâna dulce 6,32
Ceai oriental 6,65
Sherry 3,19
Vermut rosu 3,40
Vin rosu 3,23-3,57
Vin alb 3,65-3,77
Coniac 3,58-3,87
Rom 4,00
Bere 4,44-4,62
Whisky 4,30
Tuica 7,83
Vodca 7,90
- Condimentele picante, utilizate în prepararea diferitelor mâncaruri pentru a le creste savoarea, sunt des utilizate în bucatariile tarilor orientale. Au un efect de stimulare a secretiei gastrice acide cu putere diferita; astfel piperul determina un efect de stimulare neglijabil, curry un efect evident dar nesemnificativ, pe când usturoiul, mustarul si ridichiile au efect crescut de stimulare a secretiei gastrice. La pacientii cu gastrita sau ulcer, aceste condimente cresc secretia acida, agravând boala preexistenta. Efectele negative se regasesc în durerile si arsurile de la nivel anal, în special în prezenta leziunilor inflamatorii si a hemoroizilor.
- Dintre condimentele aromate, care nu determina o actiune iritanta fac parte: leustean, patrunjel, marar, cimbru, tarhon, chimen, dafin, scortisoara, cuisoare, ienibahar, anason, coaje de lamâie
ˇ Grasimile prajite. În urma procesului de degradare termica si oxidativa se formeaza compusii toxici, volatili si nevolatili. Dintre cei volatili: acroleina, o aldehida nesaturata foarte toxica, actioneza prin inhalare, cu efecte toxice asupra epiteliului bronsic si hepato-necroza. Dintre produsii nevolatili amintim: acizii grasi liberi, oxiacizii, oxipolimerii, compusi ciclici. Acestia rezulta mai ales din uleiul de floarea soarelui si soia, ce contin acizi grasi polinesaturati mai putin stabili. Utilizarea repetata a aceleiasi grasimi creste concentratia derivatilor toxici; se recomanda evitarea utilizarii acestora de peste 8-10 ori.
ˇ Cafeaua. Actiunea sa este determinata de continutul sau în cofeina. La fel, ceaiul oriental si cacao contin metilxantine: teobromina si teofilina.
Actiunea cofeinei:
- la nivelul esofagului : relaxeaza sfincterul esofagian inferior;
- la nivelul stomacului: stimuleaza secretia acida;
- la nivelul intestinului subtire: relaxeaza musculatura si stimuleaza secretia de apa si electroliti.
De mentionat ca nici cafeaua “decofeinizata” nu este lipsita de efecte digestive; stimularea secretiei gastrice acide este mai importanta decât cea indusa de cofeina pura [1].
- Cofeina prin efectul excitosecretor este implicata în ulcerogeneza; de asemenea la pacientii cu dischinezie biliara determina contractii veziculare dureroase; debacluri diareice;
- Intoxicatia cu cafea evolueaza cu palpitatii, excitabilitate psihomotorie, tremuraturi, agitatie, insomnie, hiperideatie, arsuri epigastrice.
ˇ Ceaiul oriental – exercita efecte adverse si prin taninul eliberat în solutie, rsponsabil de episoade de constipatie.
ˇ Alcoolul. Exercita efect toxic direct asupra tubului digestiv si efecte metabolice complexe:
- Stomatita, glosita, paradontopatii, cancer de limba, faringe;
- Diskinezii esofagiene, esofagita, reflux gastro-esofagian, sindrom Mallory- Weiss;
- Gastrite acute si cronice, hemoragii, eroziuni;
- Ulcer gastro-duodenal;
- Diaree motorie, malabsorbtie, leziuni epiteliale, atrofie vilozitara;
- Pancreatita acuta si cronica;
- Hepatopatie alcoolica;
- Rectita.

Fara reclama va rog: (Sters de admin)