Spiritism si ghicit - o experienta personala

Sursa: http://igalis.wordpress.com/2009/07/22/spiritismul-si-ghicitul/

Cati dintre noi nu am fost curiosi sa experimentam metode de aflare a viitorului. Eu ma numar printre ei si, pentru ca nu am ramas doar la stadiul de experiment, acum consider utila celor care inca au asemenea curiozitati, aceasta confesiune.

Faza primara

Cand eram mult mai necoapta, am descoperit ca am un dar. Darul ghicitului in cafea. Nu m-a invatat nimeni, pur si simplu am vazut ceasca a unei colege de birou, pe care ramasese o dara de zat cand bause ultima gura de cafea. Am luat recipientul in mana cu fascinatia omului care vede figurine si actiuni in miscarea norilor. M-am apropiat de ea, care nici nu bagase de seama ca i-am luat ceasca de pe birou, si am inceput sa ii turui la ureche niste lucruri de care si eu ma miram, nu intelegeam de unde imi vin. Ii spuneam chestii grave si pe masura ce vorbeam, ochii ei se mareau cu spaima. Mi-a spus la final ca i-am ghicit cele mai intime secrete, pe care nu le-a spus nimanui vreodata si era extrem de uimita de unde le stiu. Si eu eram la fel de uimita.

A doua oara mi s-a intamplat la fel. Eram in vizita la o prietena si pe masa din fata mea era o ceasca intoarsa pe farfuriuta. In timp ce vorbeam cu prietena mea, mana executa un ritual ciudat, fara vreo legatura cu discutia, a apucat ceasca si a intors-o ducand-o in dreptul ochilor. Nu stiam a cui fusese, dar am vazut lucruri care m-au speriat. I-am zis prietenei mele ca persoana care a baut acea cafea va avea parte de un eveniment neplacut undeva la un drum unde sunt brazi, ca va lua parte la un fel de orgie si lumea va fi panicata. M-a ascultat cu atentie si la final mi-a spus ca este cana unei colege comune, o fata care nu prea ma avea la inima si in consecinta ne ignoram reciproc. Dintr-un impuls de generozitate i-am zis sa ii transmita avertismentul meu.

Nu a trecut mult timp si mi-a venit confirmarea. Fata a plecat la munte cu mai multa lume si s-a dat o mica petrecere intr-o vila. La acea petrecere a aparut si un personaj din lumea boxului, renumit pentru apucaturile “turbate” la betie. I s-a pus pata pe o fata care era insotita de un baiat. Acesta a incercat sa il tina la distanta de prietena lui, dar a fost batut. A urmat o fugareala prin toata vila si totusi fata a reusit sa scape imbracata sumar (doar in chiloti) si s-a ascuns intr-o bucatarie sub o bancheta. A stat multe ore dezbracata pe ciment pana jepcarul s-a plicistit de scandal si a parasit vila. Intre timp, omul enervat ca nu-si gaseste victima, s-a intors la prietenul ei cu amenintarea ca il violeaza pe el. Perspectiva a oripilat toata asistenta si, timid, au intervenit cei de fata ca sa il salveze pe bietul om. A fost o noapte de cosmar pentru toata lumea. Halal petrecere.

E inutil sa va spun ca nu am mai scapat de cele doua plus alte zeci de “cliente” amatoare de ghicit. Ciudat este ca nu puteam ghici la cerere. Nu vedeam nimic! Unele prietene s-au suparat, crezand ca nu vreau, si adevarul este ca pentru mine era o corvoada. Am continuat totusi sa am episoade in care ceream eu ceasca. Unul dintre beneficiari a fost chiar tata!

Faza secundara

Incurajata de acest fenomen si curioasa fiind din fire, am trecut la experimente mai complicate. Mai mult in joaca, eu si o prietena buna, ne-am apucat sa facem un asa-zis spiritism. Forma cea mai simpla, cu cartea in care am legat o cheie. Ne amuzam si ne uimeam de coerenta cu care spiritele raspundeau prin da sau nu la intrebari. Evident ca aveam si o doza mare de scepticism si puneam la incercare priceperea duhurilor. Spre exemplu am intrebat o data, cate persoane sunt in casa. Cartea s-a rotit de 5 ori. “Haaa, te-am prins! Suntem doar 4!” Cartea s-a rasucit spre “nu”. In momentul ala am inghetat! Ne-am adus aminte ca in dormitor se mai afla si fetita prietenei mele, eram 5!

Fascinate de cat de bine functioneaza raspunsurile, am inceput sa punem intrebari cu interes. Astfel, am intrebat la cati ani ma voi marita (pe vremea aia aveam 20) si cartea s-a rasucit de 31 de ori! Am ras ca de o gluma buna. Eram tanara, frumoasa si aveam un prieten cu care urma sa ma casatoresc. Deja ne cumparasem verighetele. M-am maritat la 32! Poate am incurcat un pic numaratoarea, om fi pierdut o rotire, dar chiar si asa era atat de putin probabil sa raman nemaritata pana la 30 de ani incat astazi ma cutremur! Nu de maritis ma cutremur, ci de faptul ca o alta intrebare a fost “la ce varsta voi muri”. Raspunsul a fost 42. Acum am 40 si astept sa vad daca raspunsul se valideaza… Probabil ca eu nu voi stii (sau poate da…), dar voi veti stii! Nu mi-e teama de moarte, ci numai de durerea pe care as las-o-n urma si de nepregatirea sufletului prin spovedanie si impartasanie. Evident ca mi-a raspuns si cum voi muri. O boala incurabila. Nu voi avea moarte violenta si nici nu voi suferi mult fizic. Dumnezeu stie mai bine.

Am renuntat la distractia noastra dupa o seara in care unul dintre spiritele pe care le chemasem s-a arata extrem de ciufut si necooperant, iar partea mai proasta a fost ca timp de mai multe ore (era noapte!) nu a mai vrut sa plece. Eram din ce in ce mai disperate, iar prietena mea nu imi dadea voie sa plec… “fata nu ma lasa cu asta in casa ca mor!” Pana la urma am facut ceva care nu e prea politicos fata de un spirit, am dezlegat cartea si am ars ata. Intamplator sau nu, mai tarziu aveam sa aflu ca primele farmece care mi s-au facut au fost facute cu legaturile acestui mort si au fost ingropate la capul lui!

Faza finala

Dupa ce am devenit credincioasa, dar inca nu stiam prea clar ce e pacat si ce nu, faza in care multi dintre voi cei ce cititi acum va aflati, am experimentat spiritismul cu cadran. Cadranul meu era circular (nu ca cel din imagine) si avea, pe langa litere si cifre, doua sectiuni cu “da” si “nu” si alte doua cu “probabil” si “improbabil”.

Lucram cu o ansa care avea ca punct de sprijin centrul cadranului, iar capatul celalalt il tineam cu aratatorul. Intre timp tatal meu, pe care il iubesc mult, a trecut in nefiinta. Asta a fost si motivul pentru care m-am apucat iar de experimentat. Eram disperata sa intru in legatura cu el. Eu si prietena mea studiasem destule carti de specialitate si stiam ca avem nevoie de un spirit de control. Asa cum nu toti stim sa intram in legatura cu spiritele, chiar daca ne dorim asta, asa nici spiritele nu stiu sa intre in legatura cu noi. Deci noi avem nevoie de un medium si spiritele au nevoie de un omolog, care in limbajul de specialitate se numeste spirit de control.

Ne-am pus noi pe treaba, eu cu ansa ea cu creionul in mana, notand toate literele unde se oprea ansa. Ceva vreme scriptul arata cam asa: wklubtrzkh. La un moment dat, am simtit cum ansa face efort sub deget si a scris GETA. Am intrebat daca e cineva acolo cu numele asta. Raspunsul a fost DA. Am intrebat-o daca vrea sa comunice cu noi si a raspuns din nou DA. Intotdeauna am avut bune maniere cu spiritele, asa ca am intrebat-o daca putem sa o ajutam cu ceva, daca vrea ceva de pomana. A scris POST. Apoi a scris exact asa: GREPFRUT. I-am promis ca in prima zi de post o sa ii dau de pomana grapefruit, apoi am intrebat-o daca stie ceva despre tatal meu si ansa s-a dus la “improbabil”. Prietena mea a vrut sa ii puna cateva intrebari, dar nu i-a raspuns. I-am multumit si am intrebat-o daca mai vine daca o mai chem. DA!

Dupa ce i-am dat de pomana am chemat-o din nou. A venit foarte repede. Am intrebat-o daca a primit ce i-am dat si a scris DA. In timp ce o intrebam ceva mi-a raspuns, pana sa apuc sa termin intrebarea, mi-a scris TATA. Am ramas putin nauca apoi am intrebat-o daca stie ceva de tata. A scris din nou TATA. Am intrebat daca e tata acolo si a raspuns DA. M-am emotionat toata si pana sa pun intrebari, tata mi-a scris A MURIT MAMA. Nu intelegeam. Aveam sa inteleg peste doua luni cand, intr-adevar a murit mama lui (bunica). Apoi mi-a scris exact asa: OPRESTE. Nu intelegeam. A scris din nou OPRESTE. I-am cerut lamuriri si a mai scris o data OPRESTE. L-am intrebat “ce”? Raspunsul m-a infiorat: ASTA. Atunci am inteles ca ma joc cu ceva foarte periculos. Aproape ca simteam disperare in ceea ce scria. I-am promis ca nu mai fac si nu a mai scris nimic. Le-am multumit amandurora si am OPRIT imediat AIA. Am ramas profund tulburata si ajungand acasa i-am povestit mamei. Ei si acum, dupa 13 ani, ii e dor de el in fiecare zi si viata ei nu mai seamana nici pe departe cu ce a fost pana la moartea lui. Erau ca doi porumbei, umblau de mana pe strada, plecau la munte si la mare cu cortul, erau nedespartiti. Imi doresc si eu asa iubire.

A fost atat de impresionata incat mi-a sugerat sa incercam impreuna sa luam legatura cu el. Mi-am calcat promisiunea si am acceptat. De fata era si sora mea, dar oricat am chemat-o pe GETA sau pe tata, ansa parea batuta in cuie. Nu s-a miscat niciun milimetru timp de zeci de minute. Am renuntat si de atunci nu am mai incercat vreodata. Nici nu voi mai face asa ceva pentru ca prin credinta, rugaciuni si slujbe la biserica am avut sa inteleg ca ma jucam cu entitati pe care nu eram in stare sa le inteleg, cu atat mai putin sa le controlez. Acum stiu ca adevaratele raspunsurile le primesti la nivel intuitiv, fara sa faci vreun ritual in afara de rugaciuni.

Am mai luat legatura cu tata, dupa ceva vreme, dar a fost o experienta muuult mai profunda, care echivaleaza cu o vizita in lumea lui. Mi s-a permis asta dupa ce intr-o seara am adormit spunand incontinuu Rugaciunea Inimii ca sa imi potolesc dorul de el. A fost un fel de vis extrem de senzorial, prin care mi s-au arata multe lucruri importante pentru viata mea, fara cuvinte, prin simboluri. Unul dintre ele este sa nu cer dreptate pe pamant, dar… fir-ar sa fie, nu am respectat aceasta invatatura iar acum ma plang de justitia din Romania! De ce nu putem ramane tot timpul la intelepciunea pe care Dumnezeu ne-o da prin revelatii? Stiu ca nu a fost un simplu vis, pentru ca stiu cand am revenit in trup. Mi-am reluat corpul fizic intrand prin talpi cu senzatie puternica de vibratie din talpi pana in crestet si m-am trezit imediat. Afara era inca noapte si mi-am amintit toate amanuntele ca o traire reala, nu ca pe un vis evocat in franturi. Nu am uitat nimic! O a doua experienta de acel fel nu am mai trait. Inca. Sper sa fiu vrednica de asemenea daruri.

Un ultim sfat

Oricat de tentanta ar fi anticiparea viitorului prin metode mai albe sau mai negre, nu va jucati cu astfel de practici. De regula, spiritele care vin sunt de joasa vibratie, malefice, mincinoase, lipite de straturile grosiere pentru ca au avut o existenta grosiera. Pot fi criminali, pacatosi, duhuri vandute diavolului. Cum sa iei drept adevar informatiile de la astfel de umbre?

Alegeti sa traiti in lumina si in credinta in Dumnezeu. El toate le poate si daca va fi sa primiti vesti, le veti primi la timpul potrivit si veti stii ca e o reveletie, nu vor mai exista intrebari de genul “oare chiar asa va fi”? Este atat de frumoasa lumea nevazuta a lui Dumnezeu incat nu poate exista confuzie. Si nu ma indoiesc ca sunt printre voi oameni care deja au cunoscut raiul. Si atunci stiti si ca raiul nu e sus, nu e jos, e in noi insine. Aveti credinta si il veti simti!