Germenii alimentele vietii

http://vitalitatemaxima.blogspot.ro/2011_01_11_archive.html


"Germenii alimentele vietii

Alimentele vietii - germenii proaspeti
De la cazurile de îmbătrânire prematură, malnutriţie, obezitate, carenţe de vitamine şi minerale până la bolile de inimă şi chiar cancer, toate pot fi tratate prin introducerea în alimentaţie a germenilor proaspeţi. Salatele de crudităţi cu germeni, sucurile din germeni, precum şi germenii ca atare determină efecte rapide de eliminare a toxinelor existente în sânge în cazul multor afecţiuni.

Cinci condiţii pe care trebuie să le îndeplinească alimentul secolului XXl

Numeroase echipe de nutriţionişti şi dieteticieni se străduiesc de mult timp să descopere “schemele ideale” de hrănire pentru omul modern. O astfel de hrană ideală ar trebui să îndeplinească anumite condiţii, care destul de greu pot fi întrunite în acelaşi timp:

1. sa fie ieftină şi să poată fi produsă din abundenţă

2 să conţină întregul complex de minerale, vitamine şi alte elemente necesare vieţii.

3 să susţină fiinţa umană din punct de vedere nervos, constituind un sprijin în lupta contra stresului care a devenit un element caracteristic al omului ce locuieşte în marile metropole.

4 să confere putere şi energie de acţiune.

5 să nu necesite un timp îndelungat de preparare şi, pe cât posibil, să prevină degenerarea şi îmbătrânirea.
Toate acestea par a fi foarte greu de îndeplinit, producătorii din domeniul alimentar mulţumindu-se să ofere răspunsuri doar la o parte dintre cerinţe prin conserve, semipreparate sau alimente îmbogăţite cu minerale şi vitamine. Acestea pot rezolva într-o anumită măsură problema timpului de preparare, a uşurinţei de stocare şi gătire, a prezenţei unor componente nutritive. Însă cu ce preţ? Nu mai este pentru nimeni astăzi un secret faptul că hrana conservată cu ajutorul aditivilor chimici, alimentele congelate sau preparate industrial sunt în mare parte MOARTE şi prin urmare ele nu pot să confere toată energia şi nutriţienii necesar organismului viu. Consumul îndelungat de hrană lipsită de principii vitale accentuează degenerarea, bătrâneţea şi boala…

A început în Statele Unite…

În anii 60 în Statele Unite, un medic pe atunci necunoscut, pe nume Ann Wigmore, avea să producă o revoluţie în tratamentul uneia dintre cele mai grele boli cunoscute: cancerul. Medicamentele “ supersofisticate” pe care ea le folosea nu erau altceva decât un pumn de seminţe încolţite de grâu, orz, lucernă etc. Aceste medicamente administrate oral ori sub formă de… clismă produceau minuni, iar acesta nu numai în cancer, ci şi în bolile de piele, în alergii, în bolile articulare, în cazurile de îmbătrânire prematură etc. Mulţimea cazurilor vindecate au atras atenţia la început opiniei publice, apoi cercetătorilor, care au descoperit că toate seminţele, atunci când încep să germineze, declanşează energiile vieţii, care pot fi de un real folos în vindecarea celor mai diverse boli. Aşa a început povestea tratamentelor miraculoase cu seminţe încolţite, poveste din care vom depăna câteva file în continuare.


Misterul germenilor

Umeziţi un bob de grâu cu puţină apă şi lăsaţi-l într-un loc cald. În mai puţin de o zi apare miracolul: o întreagă “uzină” întră în funcţiune producând, prin mijloace încă necunoscute suficient, cantităţi impresionante de substanţe bioactive. În micul bob de grâu se declanşează un incredibil flux de energie; sunt produse din abundenţă enzime, cantitatea de fosfor, magneziu, calciu şi alte minerale se triplează în câteva ore şi încep tot acum eforturile micii plante de a se dezvolta. Fiecare sămânţă conţine vitamine minerale, proteine, grăsimi şi alte rezerve, aşteptând condiţiile de mediu propice pentru o creştere; odată cu procesul germinării prin diferite procese metabolice şi transmutaţii biologice, toate cantităţile de substanţe nutritive se modifică în mod spectaculos. În cazul boabelor de linte, de exemplu, vitamina C este în cantităţi infime înainte de germinare. La scurt timp, însă după apariţia mlădiţei proporţia acestei vitamine creşte spectaculos, plasând germenii de linte între cele mai valoroase surse vegetale de vitamina C. Fără îndoială că astfel de “condensatori” ai energiei vieţii sunt capabili să impulsioneze eficient procesele de refacere pentru organism lipsit de vigoare şi energie vitală.


Inamicii îmbătrânirii

Faptul că germenii pot încetini sau chiar pot face ireversibilă îmbătrânirea poate părea exagerat. Totuşi, cercetările realizate de mai mulţi specialişti (Duck Person şi Sandy Shaw, Dr Benyiamin Frank, dr. Edwart Howell şi alţii), au evidenţiat existenţa în seminţele germinate a numeroşi factori antiîmbătrânire. Este vorba în primul rând de vitaminele antioxidante, dar şi de o gamă largă de enzime existente din abundenţă în germenii proaspeţi (aceasta nu este însă valabil în aceeaşi măsură pentru germeni uscaţi!)


Vitaminele tinereţii

În ultima vreme a apărut tot mai des noţiunea de radicali liberi, vorbindu-se despre efectele lor adverse asupra sănătăţii omului. Renumiţii radicali liberi sunt de fapt fragmente moleculare care pot înconjura celulele şi pot provoca îmbătrânirea corpului. Ei sunt foarte instabili şi tind să întrerupă activitatea normală a celulelor pe care le întâlnesc. Vitaminele A,C şi E, existente în aproape toţi germenii, inhibă formarea radicalilor liberi în corp. Un mare avantaj îl constituie faptul că în cazul seminţelor germinate aceste vitamine se găsesc într-un complex echilibrat, asociate cu substanţe care fac ca ele să fie uşor asimilate.


Enzimele

Dr. Edwart Howell, care a cercetat o lungă perioadă de timp rolul enzimelor în organismele vii, consideră că tinereţea depinde de cantitatea şi de puterea enzimelor din corp. Conform cercetărilor sale, lipsa enzimelor din alimentaţie provoacă perturbări grave: „[...] conduce la accelerarea îmbătrânirii şi este responsabilă în mare măsură de moartea prematură, reprezintă una dintre cauzele majore ale instalării bolilor degenerative. Enzimele nu pot fi obţinute însă dintr-o hrană care este preparată termic, deoarece la mai mult de 60 de grade ele sunt în totalitate distruse. Folosirea alimentelor„moarte” din punct de vedere enzimatic obligă organismul să cedeze din rezervele sale de enzime pentru ca procesele metabolice să se desfăşoare normal. Conform studiilor pe care le-am realizat, aceasta face ca cei ce consumă aproape numai hrană preparată termic să fie mult mai expuşi la afecţiuni cardiace şi vasculare, la boli ale pancreasului, la cancer şi la tulburări hormonale.”

Oamenii (şi alimentele domestice) sunt singurele fiinţe de pe pământ care îşi mănâncă mâncarea fără enzimele sale naturale (mâncarea gătită). Dr Howell crede că acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii suferă de cancer şi alte boli degenerative pe care animalele sălbatice nu le au (sau le au într-o măsură mult mai mică).

Procesul de îmbătrânire se accelerează şi obligă corpul să apeleze la rezervele deja epuizate de enzime metabolice. Când germenii sunt consumaţi cruzi, ei nu numai că ajută la propria lor digestie, dar ajută organismul să digere şi alte alimente.

Dacă fructele şi legumele sunt ceva mai puţin accesibile în perioada de iarnă, germenii proaspeţi pot fi obţinuţi prin eforturi minime de către oricine. Ei sunt adevărate concentrate naturale de enzime, fitohormoni, proteine, glucide, numeroase vitamine (A, B, E, K, D, PP) precum şi microelementele (Mg, Fe, Ca, P). Aceste proprietăţi ale germenilor au dus la o răspândire considerabilă a produselor şi preparatelor pe bază de germeni.

În Occident, ei pot fi procuraţi cu uşurinţă din orice supermagazin. Germenii au jucat un rol de bază în răspândirea liniilor de restaurante cu autoservire în care se consumă în special salate şi, recent, ei au apărut chiar şi în sandwichurile produse de principalele reţele de fast-food. Există o adevărată explozie a firmelor producătoare de germeni, dar şi de aparate manuale sau automate pentru obţinerea germenilor în interiorul locuinţei.

În Statele Unite, cercetătoarea Ann Wigmore a promovat folosirea alimentelor vii şi în special a germenilor şi a înfiinţat fundaţia care îi poartă numele. În cadrul acesteia funcţionează un centru de sănătate renumit pentru faptul că cel puţin 50% din hrana servită celor care vin pentru tratament în cadrul acestui centru constă în germeni şi verdeţuri proaspete. Ann Wigmore însăşi s-a vindecat de colită şi artrită reumatoidă urmând un regim lacto-vegetarian bazat în special pe germeni, iar la vârsta de 77 de ani părul ei şi-a recăpătat culoarea naturală.

Germenii - un medicament printre alimente

Alimentele bogate în enzime cum sunt germenii, legumele proaspete, fructele şi sucul lor sunt cei mai importanţi factori în încetinirea “ ceasului” îmbătrânirii. Carnea şi alte alimente gătite, grele, mai ales cele grase sau dulci, sunt deficitare în enzime. Aceste alimente încetinesc viteza metabolismului şi slăbesc sistemul imunitar. Alimentele “vii”, dimpotrivă, ajută corpul să-şi conserve enzimele vitale, stimulând metabolismul şi procesele de curăţare şi regenerare; ele au capacitatea de a întări sistemul imunitar şi ne ajută să avem o viaţă lungă şi sănătoasă. Germenii consumaţi proaspeţi sunt fără îndoială, dacă se poate spune aşa, alimentele “cele mai vii” dintre cele cunoscute, fiind un element destul de important în lupta cu bolile, deoarece declanşează procese foarte intense de dezintoxicare şi reîntinerire. În lumina acestor informaţii, fără îndoială că modul de obţinere şi de administrare a germenilor, precum şi indicaţiile lor terapeutice prezintă un maxim interes.


Cum obţinem germenii în casă?

Prezentăm în cele ce urmează câteva metode simple de obţinere a germenilor din cereale.

Seminţele pe care vrem să le punem la germinat trebuie spălate de 3 ori pentru a elimina praful, substanţele chimice de suprafaţă, o parte a microflorei de suprafaţă, precum şi pietrele sau pleava.

Urmează înmuierea lor, recomandabil în două etape:

1. Se umple un borcan cu apă călduţă şi se lasă seminţele acoperite cu apă timp de 4-6 ore, se scurge apa şi se lasă o pauză timp de 12 ore.

2. După acest interval de pauză se repetă înmuierea cu apă timp de 4-6 ore, după care din nou se scurge apa şi seminţele se pregătesc pentru germinare.

Pentru aceasta seminţele vor fi puse pe o tavă de plastic sau din tablă, ce va fi acoperită cu tifon sau pur şi simplu în mai multe borcane. Seminţele trebuie distribuite uniform pe suprafaţa tăvii. Germinaţia durează 2-4 zile, şi se încheie atunci când lungimea germenului atinge lungimea bobului (maxim 3-5 mm)

Dacă temperatura în mediul ambiant este mai ridicată, se recomandă stropirea uşoară a seminţelor cu apă pentru a nu se usca complet.

Timpul de germinare trebuie strict respectat deoarece după 4 zile radicelele tind să se „împâslească” formând o ţesătură, iar proporţia de substanţe active nu mai creşte, ci se trece la o altă fază de dezvoltare a plantei (transformarea în mlădiţe) în care vor fi implicate alte substanţe.

În sinteză, germinarea seminţelor se va realiza asigurând următorii parametri:

- temperatura de germinare: 8-18 ° C

- umiditatea seminţelor 45% (este asigurată de înmuierea seminţelor)

- aerisirea spaţiului de germinare pentru eliminarea dioxidului de carbon ce se acumulează prin „respiraţia” germenilor

- durata de germinare 2-4 zile


Administrarea germenilor

Dacă dorim să consumăm în stare proaspătă germenii obţinuţi astfel, vor fi respectate următoarele cantităţi:

- 1 linguriţă pe zi pentru copii

- 2 linguriţe pe zi pentru adolescenţi şi bătrâni

- 1-2 linguri pentru persoanele adulte.

Cel mai adesea, pentru a fi cât mai agreabili şi mai uşor de consumat, germenii se mărunţesc sau se macină. Pentru a obţine însă efecte mai intense de regenerare a fiinţei se poate trece la o alimentaţie vegetariană preponderent crudivoră (bazată pe alimente nepreparate termic) în care germenii sunt incluşi în cantităţi mai mari. Ei pot intra în componenţa salatelor de crudităţi, pâinilor din cereale, prăjiturilor, a unor sucuri şi băuturi nutritive precum şi a majorităţii mâncărurilor vegetariene. Experienţa este aceea care ne va putea face ca în scurt timp să descoperim cele mai potrivite combinaţii de germeni, precum şi ingredientele care fac ca gustul preparatelor noastre să devină delicios.


7 super medicamente obţinute din seminţe germinate, împreună cu indicaţiile lor

1. Germeni de grâu. Sursă excelentă de proteine şi vitamine, ei sunt utili pentru reglarea activităţii nervoase, calmează, măresc rapid vitalitatea, înfrumuseţează pielea, elimină disfuncţiile sexuale, au efecte în afecţiunile degenerative.

2. Germenii de năut. Sunt un excelent aliment pentru bărbaţi, amplifică energia şi vigoarea, cantitatea mare de proteine îi face să fie foarte hrănitori. Năutul germinat este bogat în calciu, potasiu, magneziu şi vitamine.

3. Germeni de linte. Conţinutul crescut de vitamina C şi fier îi recomandă în carenţele acestor elemente; se utilizează cu succes în atrofii musculare, devitalizare, slăbiciune.

4. Germenii de varză. Sunt o bună sursă de vitamine A, C, de iod şi sulf. Sunt recomandaţi în afecţiuni respiratorii, anemie, tulburări nervoase, afecţiuni digestive, rahitism, tulburări de ciclu menstrual.

5. Germeni de lucernă. Reprezintă unul dintre cele mai hrănitoare alimente comestibile, fiind o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate, şi de vitamine (A şi C). Sunt indicaţi în perioada sarcinii, în carenţele de calciu (calciul din aceşti germeni se asimilează mult mai uşor decât din suplimentele obişnuite), în cazurile de slăbiciune şi îmbătrânire.

6. Germeni de dovleac. Binecunoscutele seminţe se transformă prin germinare în remedii concentrate pentru afecţiunile hepatice, afecţiuni ale prostatei şi renale. Conţin în cantităţi importante zinc, un element ce lipseşte adesea din alimentaţia modernă.

7. Germeni de floarea soarelui. Pe lângă efectele terapeutice remarcate în cazurile de anorexie, ateroscleroză şi afecţiuni respiratorii, ei sunt foarte gustoşi şi nutritivi fiind utilizaţi la majoritatea salatelor de crudităţi şi preparatelor cu germeni.


O hrană a viitorului

Dacă această prezentare nu v-a făcut încă să pregătiţi primele seminţe pentru germinare, vă oferim încă 5 motive pentru care germenii proaspeţi pot constitui suplimente alimentare demne de luat în seamă.

1. Sunt ieftini. Germenii de fasole, de exemplu, cresc în volum odată cu germinarea de aproape 10 ori, simultan cu creşterea cantităţii de substanţe hrănitoare din compoziţia lor. Dintr-un kilogram de boabe de fasole puteţi obţine prin germinare o valoare nutritivă echivalentă cu cea din câteva kilograme de carne. Dacă avem în vedere preţurile celor două alimente, putem constata că folosirea germenilor este simţitor mai ieftină şi, în plus, mult mai sănătoasă! Proporţii asemănătoare putem regăsi, de altfel, şi la majoritatea germenilor de cereale şi legume. În plus în afară de căldură, puţină apă, o tavă adecvată şi un pic de muncă, germinarea nu necesită nici un fel de investiţie suplimentară…

2. Sunt uşor de obţinut. În numai 2-3 zile, indiferent de perioada anului în care vă aflaţi, puteţi să aveţi în propria bucătărie o sursă naturală de hrană sănătoasă, cu întregul complex de enzime, minerale şi vitamine. În special iarna sau în cazurile de lipsă a crudităţilor în alimentaţie, germenii sunt un supliment de o valoare greu de egalat.

3. Sunt un aliment complet. Accesibili oricărei vârste (de la copii mici până la bunici) ei reprezintă o sursă de proteine şi nutrienţi care conferă energia necesară pentru dezvoltarea întregii fiinţe, acoperind cea mai mare parte a necesarului de vitamine esenţiale pentru organism. Un caz grăitor este folosirea în anul 1940 a germenilor de cereale ca mijloc de combatere a carenţelor alimentare şi efectelor cumplite ale foametei şi scorbutului dintr-o zonă foarte săracă a Indiei. Programul a cuprins administrarea germenilor pentru un număr de 200.000 de oameni. După 4 luni în care oamenii au fost învăţaţi să utilizeze germenii nu se mai înregistra nici un caz de scorbut. Cel mai concludent este faptul că mortalitatea a scăzut în această perioadă cu peste 70% faţă de cazurile similare din aceeaşi zonă.

4. Germenii vindecă. De la cazurile de îmbătrânire prematură, malnutriţie, obezitate, carenţe de vitamine şi minerale până la bolile de inimă şi chiar cancer, toate pot fi tratate prin introducerea în alimentaţie a germenilor proaspeţi. Salatele de crudităţi cu germeni, sucurile din germeni, precum şi germenii ca atare determină efecte rapide de eliminare a toxinelor existente în sânge în cazul multor afecţiuni. În plus, studiile realizate în California de dr. Thelma Arthur pe mai multe sute de pacienţi au evidenţiat o creştere considerabilă a imunităţii la consumatorii consecvenţi de germeni proaspeţi faţă de persoanele cu o alimentaţie obişnuită.

5. Cresc longevitatea şi întreţin sănătatea. Prin substanţele pe care le conţin, ei încetinesc mult procesele de îmbătrânire (efect constatat în special la germenii de grâu), amplifică potenţa şi armonizează funcţia sexuală (prin aportul energetic şi prezenţa vitaminei Este), sporesc vigoarea. Aceste proprietăţi se datorează în mare măsură şi faptului că substanţele valoroase din germeni sunt foarte uşor de asimilat chiar de către un organism slăbit, îmbătrânit sau bolnav.

Din ce se obţin germenii

La început, au fost folosite pentru obţinerea germenilor în special boabele de cereale, grâu, orz şi ovăz. În timp însă au apărut şi germenii de leguminoase (mazăre, năut, soia, linte), de oleaginoase (floarea soarelui, dovleac), precum şi germeni obţinuţi din anumite plante medicinale – schinduful este cel mai reprezentativ în acest sens. În total în prezent sunt folosiţi în jur de 40 de feluri de germeni în terapie. Ce conţin exact aceşti germeni? Dincolo de substanţele cu efecte binecunoscute cum ar fi vitaminele, sărurile minerale, proteinele, compoziţia chimică a germenilor diferitelor specii este încă un adevărat mister. Cert este că producătorii de medicamente hormonale (şi nu numai ei) au un câmp enorm de cercetare în faţă pentru a cunoaşte uimitoarele proprietăţi terapeutice ale acestor „embrioni de plante” ce conţin numeroase substanţe cu efecte hormonale spectaculoase. În cele ce urmează vom descrie câteva modalităţi de preparare a germenilor, împreună cu efectele lor binefăcătoare.


Modalităţi de preparare a germenilor

Datorită nevoii de a economisi cât mai mult timp, se preferă tot mai mult ca germenii să fie preparaţi în forme uşor de administrat şi care să conserve cât mai multe dintre proprietăţile lor speciale ca medicamente vii. În afara cazului în care preparăm zilnic germenii pentru consum, vă recomandăm câteva metode de preparare care să favorizeze conservarea enzimelor şi a fitohormonilor, substanţe foarte sensibile la modificările mari de temperatură.

1. Maceratele în miere

Preparare: 300g germeni se zdrobesc şi se amestecă cu 700g miere. Se lasă la macerat timp de 2 săptămâni.

Administrare: se consumă 1 lingură de macerat de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.

Este un remediu excelent pentru probleme digestive, constipaţie şi de asemenea foarte indicat în procesul de reîntinerire. Este un excelent tonic şi revitalizant pentru copii, bătrâni şi convalescenţi, prezintă efecte de stimulare a creşterii şi dezvoltării armonioase la copii.

Germenii pot să încetinească sau chiar să inverseze într-o anumită măsură procesul de îmbătrânire al organismului, fiind tot mai numeroase cazurile persoanelor vârstnice care şi-au recăpătat prin consumul constant de germeni unele dintre calităţile specifice maturităţii sau tinereţii. Duke Pearson, Sandy Shaw, Dr. Benjamin Frank şi alţi cercetători susţin că această activitate regenerantă se datorează anti-oxidanţilor, unei game largi de enzime, precum şi vitaminelor antioxidante A, C, E. Acestea împiedică oxidarea grăsimilor din sânge, inhibând astfel formarea radicali liberi. Iată însă şi câteva indicaţii particulare:

- germenii de grâu în miere – sunt revitalizantul universal recomandat în special persoanelor care au nevoie de multă energie, convalescenţilor, bătrânilor şi copiilor. Se fac cure de minim o lună cu aceşti germeni, care măresc capacitatea de regenerare a organismului, opresc procesele degenerative, ajută la împlinirea corporală.

- germenii de ovăz în miere – au ca proprietate marcantă acţiunea întineritoare foarte intensă. Sunt extrem de utili şi în tratarea afecţiunilor cardiovasculare asociate vârstei înaintate, precum şi pentru eliminarea efectelor unei alimentaţii neadecvate.

- germenii de năut în miere – sunt un revigorant masculin şi un afrodisiac remarcabil. Sunt utilizaţi de mii de ani în Orientul Mijlociu pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei, dar şi a sensibilităţii la frig şi la variaţiile climatice.

- germenii de dovleac în miere - conţin proteine de mare calitate, la fel şi grăsimi, vitamina E, fosfor, fier şi zinc (un oligoelement care adesea lipseşte din dieta modernă). Sunt excelenţi ca stimulent imunitar şi reglator endocrin (este remarcabil efectul lor în cazurile de pubertate prematură, dereglarea producţiei de hormoni sexuali etc.).

2. Tinctura de germeni

Preparare: 400g germeni se mixează cu 1 l de alcool alimentar de 70°. Se lasă la macerat 8-10 zile, într-o sticlă bine închisă, după care se strecoară prin tifon şi se păstrează în sticluţe mici închise la culoare.

Administrare: Se consumă 1 linguriţă la un pahar cu apă de 3 ori pe zi.

În amestec cu tinctură de echinacea şi licheni, tincturile de germeni sunt indicate pentru afecţiuni respiratorii, gripă, tuse de diverse etiologii, astm, faringită, anorexie. În acest caz, rolul tincturii de germeni este de a potenţa efectul imunostimulator al primelor două tincturi menţionate, dar şi de a stimula capacitatea naturală de regenerare a organismului.

Indicaţii speciale ale tincturilor de germeni:

- tinctura de germeni de lucernă – este un stimulent nervos puternic şi blând în acelaşi timp. Se foloseşte în cazurile de astenie, somnolenţă, depresie asociată unor boli cronice, vârstei înaintate etc.

- tinctura de germeni de soia – previne apariţia tumorilor benigne la femei, în special a celor cu localizare mamară şi genitală. Mai este folosită cu succes în tratamentul hirsutismului, menopauzei premature, tulburărilor de ciclu menstrual, frigidităţii asociată insuficienţei hormonale.

- tinctura de germeni de schinduf – este un remarcabil protector al rinichilor şi al aparatului urinar pe ansamblu. Despre germenii de schinduf se spune că „purifică sângele”, motiv pentru care tinctura obţinută din aceştia este recomandată în diferitele forme de alergie, în infecţiile cronicizate, în tratarea anemiei hemolitice, dar şi în anumite forme de leucemie.

3. Loţiune pe bază de germeni (pentru uz cosmetic)

Preparare: 100g germeni proaspeţi de soia, 20g glicerină, 10 ml alcool 96° şi eventual o frunză de aloe se mixează bine în blender (mixer) de mai multe ori pe parcursul a 10 minute. Apoi se filtrează şi se păstrează în sticle bine închise.

Administrare: Se întinde pe piele ca o cremă obişnuită, se lasă 15-30 de minute să pătrundă în straturile mai profunde ale pielii, după care se face un masaj uşor de cinci minute. În final, se spală faţa cu un tampon de vată muiat în ceai de muşeţel.

Pentru regenerarea părului, 1 lingură din acest preparat se amestecă cu câteva picături de tinctură de ardei iute şi un gălbenuş de ou. Se spală bine părul după care se clăteşte cu multă atenţie. Nu se foloseşte şampon.


Împăcarea cu iarna

Sistemele terapeutice străvechi, cum sunt medicina chineză şi Ayurveda (sistemul medical indian), recomandă câţiva paşi simpli pentru a ne pune fiinţa în acord cu energiile iernii:

1. Amplificaţi căldura corporală prin mijloace adecvate: consumul de hrană şi lichide calde, folosirea alimentelor picante, protejarea corpului prin haine groase şi călduroase, menţinerea unui mediu ambiant cu o temperatură agreabilă, realizarea băilor calde.

2. Folosiţi condimentele aromatice, care au drept rol stimularea puterii digestive, mai ales în cazul consumului de alimente grele. Se recomandă în special ghimbirul, cardamonul, piperul negru, boiaua de ardei iute, sovârful, măghiranul, cimbrul, cimbrişorul, busuiocul, muştarul.

3. Evitaţi pe cât posibil sedentarismul (mai accentuat în acest interval) continuând să faceţi mişcare, tehnici yoga, zen.

4. Evitaţi să consumaţi în exces mai ales alimente cum sunt carnea şi lactatele.

5. Folosiţi alimentele vii – în măsura în care mai sunt încă accesibile, fructele şi legumele păstrate peste iarnă este bine să fie consumate ca atare, neprelucrate termic, eventual sub formă de sucuri sau salate. Germenii proaspeţi, preparaţi în casă, pot să constituie aici cel mai valoros şi în acelaşi timp cel mai ieftin supliment natural cu rol terapeutic.


Grâul germinat şi viaţa sexuală

- Numeroase studii evidenţiază faptul că adăugarea cerealelor încolţite în alimentaţie a determinat creşterea lactaţiei la femeile care alăptau, creşterea fertilităţii şi chiar eliminarea sterilităţii. Acest fapt nu este surprinzător dacă avem în vedere că grâul conţine vitamina E în cantitate mare, fiind o sursă importantă a acestei vitamine a fertilităţii.

- Chiar dacă grâul este una din sursele cele mai bogate de vitamina E naturală, conţinutul său de vitamina E se triplează atunci când este supus încolţirii. Si alte cereale încolţite în special ovăzul şi secara constituie surse excelente de vitamina E, la fel ca şi toate seminţele oleaginoase încolţite.

Poate să ajute grâul germinat la combaterea cancerului?

Dr. Thelma Arthur de la centrul de cercetare Arthur Testing Labs din Chula Vista, California, a făcut cercetări cu aproape 200 de pacienţi bolnavi de cancer, care ţineau regimuri vegetariene şi care includeau în dietă şi seminţe germinate. Concluziile sale în urma studiilor efectuate au pus în evidenţă creşteri semnificative ale imunităţii organismului aproape în toate cazurile. Nivelul de toxicitate al sângelui, care de obicei este crescut în boli precum cancerul, a fost redus în aproape toate cazurile.

În 1978, la Centrul de Cercetări Oncologice al Universităţii din Texas, dr. Charles Shaw şi dr. Chiu-na Lai au testat mai multe alimente vegetale pentru a descoperi eventualele elemente anticanceroase. Printre ele s-au aflat grâul germinat, germenii de linte, fasole mung precum şi morcovii şi pătrunjelul. Cu toate că morcovii şi pătrunjelul au avut într-adevăr un efect inhibant asupra substanţelor carcinogene, ei nu s-au dovedit a fi nici pe departe la fel de puternici ca germenii de grâu sau grâul germinat, în ceea ce priveşte acţiunea anticancerigenă. Chiar dacă acest experiment nu prezintă o dovadă concludentă că germenii pot să vindece cancerul la oameni, perspectiva continuării cercetărilor în legătură cu folosirea germenilor ca alimente anticancer este într-adevăr folositoare."

Consumati sau ati consumat vreodata asa ceva?
Cum se manca de fapt astia? Sunt sanatosi?
Am vazut in comert grau germinat si vreau sa-mi cumpar.

"Cum obţinem germenii în casă?

Prezentăm în cele ce urmează câteva metode simple de obţinere a germenilor din cereale.

Seminţele pe care vrem să le punem la germinat trebuie spălate de 3 ori pentru a elimina praful, substanţele chimice de suprafaţă, o parte a microflorei de suprafaţă, precum şi pietrele sau pleava.

Urmează înmuierea lor, recomandabil în două etape:

1. Se umple un borcan cu apă călduţă şi se lasă seminţele acoperite cu apă timp de 4-6 ore, se scurge apa şi se lasă o pauză timp de 12 ore.

2. După acest interval de pauză se repetă înmuierea cu apă timp de 4-6 ore, după care din nou se scurge apa şi seminţele se pregătesc pentru germinare.

Pentru aceasta seminţele vor fi puse pe o tavă de plastic sau din tablă, ce va fi acoperită cu tifon sau pur şi simplu în mai multe borcane. Seminţele trebuie distribuite uniform pe suprafaţa tăvii. Germinaţia durează 2-4 zile, şi se încheie atunci când lungimea germenului atinge lungimea bobului (maxim 3-5 mm)

Dacă temperatura în mediul ambiant este mai ridicată, se recomandă stropirea uşoară a seminţelor cu apă pentru a nu se usca complet.

Timpul de germinare trebuie strict respectat deoarece după 4 zile radicelele tind să se „împâslească” formând o ţesătură, iar proporţia de substanţe active nu mai creşte, ci se trece la o altă fază de dezvoltare a plantei (transformarea în mlădiţe) în care vor fi implicate alte substanţe."


Am folosit germeni de grau obtinuti in casa, dupa metoda de mai sus mai simplificata .
Graul spalat de 3 ori, pus intr-un vas intins de sticla sau portelan, cu apa atat cat sa acopere graul, tinut la lumina si caldura( eu il tineam la ferastra unde era insorit toata ziua). Il spalam si ii schimbam apa dimineata si seara. Se poate consuma dupa 2-3 zile, dupa ce incolteste, in functie de cat de cald este.
Sotul a consumat cateva luni, in fiecare dimineata 3-4 linguri de grau incoltit, urmand si o dieta vegetariana, fara lapte, oua sau carne.

Germenii nu sunt alimente sanatoase caci este ceva in stadiul incepient, primitiv, necopt. Graului ii trebuie luni de zile de soare ca sa ajunga la maturitate.
La ce sa fie bun un grau de abia incoltit care este produs de fapt prin moartea semintei.
Poate fi adjuvant poate la anumite boli, ca un fel de medicament, dar ca aliment daca ar fi fost bun la ceva l-ar fi mancat si stramosii nostrii.
Circula atatea de multe teorii gresite ca e foarte greu sa-ti mai dea seama de ce este bun si ce nu.