Pe 1.09.2011 a murit celebrul chirurg Alexandru Pesamosca

Alexandru Pesamosca (n. 14 martie 1930, Constanţa, d. 1 septembrie 2011 ) a fost un chirurg pediatru din România. Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45 000 de operaţii, salvând de la infirmitate pe viaţă sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei consideraţi fără speranţă şi inoperabili de către ceilalţi medici.

Alexandru Pesamosca s-a născut la Constanţa, unde a urmat şcoala primară şi Liceul „Mircea cel Bătrân”. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti în anul 1954 şi a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, (actualmente Dudeşti, Brăila) un sat de lângă Feteşti, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957). Este apoi transferat în calitate de chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) şi „Budimex” (actualmente „Marie Skłodowska-Curie”) (1984), unde face un număr mare de operaţii (circa 45 000 după propriile declaraţii). Operează şi în străinătate (China, Franţa, Italia, Republica Moldova, etc), dobândind prestigiu internaţional în domeniul chirurgiei pediatrice încă dinainte de 1989. A avut doi fii legitimi care au murit (unul din ei, doctor, în 1993, a murit din pricina unei tumori cerebrale) şi încă două fete şi doi nepoţi. A locuit din 1999, de când a rămas văduv, într-o cămăruţă din Spitalul „Marie Sklodovska-Curie” (fostul „Budimex”) din Bucureşti.[1]. În ultimii ani nu a mai operat, ci doar a dat instrucţiuni medicilor chirurgi care veneau să-i ceară ajutorul.

Doctorul Alexandru Pesamosca este ctitor al Bisericii Cuviosul Stelian şi Sfântul Nicolae-Brâncoveanu[2], aflată în curtea spitalului Marie Sklodovska-Curie (fostul Budimex) şi preşedinte al Asociaţiei „Aşezământul social sfinţii Martiri Brâncoveni”.[3]. Patriahul României a fost de acord ca să fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică. În vara anului 2011, el a fost internat la Spitalul Floreasca din cauza unor afecţiuni cardiace şi renale. A murit în dimineaţa zilei de 1 septembrie 2011,la vârsta de 81 de ani.[4]

Dr. Pesamosca a trait practic numai in spital. Catre sfarsitul vietii nu avea nici un fel de haine in afara halatelor de medic.

Video despre Dr. Pesamosca:
http://accesdirect.a1.ro/special/Genii-uitate-Alexandru-Pesamosca_4058.html

Contul lui pe facebook:
https://www.facebook.com/pages/Profesor-Doctor-Alexandru-Pesamosca/173571626000466

Într-un interviu acordat revistei AS în 2009, profesorul Pesamosca a descris ce s-a întâmplat în timpul acelei intervenţii chirurgicale: „Poate că sunt teatral sau patetic, dar în momentul în care l-am deschis am simţit aşa, ceva ca un fior venit de deasupra mea, ca o mângâiere caldă pe creştet. Ce putea să fie chestia asta dacă nu o influenţă divină, o inspiraţie providenţială? Dumnezeu mi-a dat atunci forţa să iau poate cea mai grea hotărâre din viaţa mea. I-am înlăturat tot organul bolnav şi-am început să reconstruiesc altul, dintr-un cadru de colon. Adică i-am luat un segment de colon din care i-am făcut un esofag nou-nouţ. Totul într-o singură operaţie. Aşa ceva nu s-a mai făcut niciodată. Şi n-o spun deloc cu mândrie, ci dimpotrivă, cu o mare smerenie, pentru că operaţia asta a fost opera lui Dumnezeu. Eu n-am fost decât instrumentul lui".

Esofagul este din cartilagiu tocmai ca sa nu se lipeasca peretii cand inspiri sau expiri.
Este absolut imposibil sa respiri mult timp cu un tub facut din intestin fara ca Dzeu sa faca o minune, adica sa transformi acel intestin in esofag in timp util.

" Când intervenţia chirurgicală se termina cu bine, domn' profesor începea să cânte. Ăsta era semnul că operaţia s-a terminat. Cânta arii de operă. Îi plăcea muzica clasică. Preferata lui era Rigoletto, dar şi Aida."