AcasaE-urile din alimente, ucigasii lenti ai vietii moderne
4 participanți
Forum de discutii pe teme de sanatate :: Informatii despre alimentatie si mod de trai sanatos :: Pericole din alimente
Pagina 1 din 1
E-urile din alimente, ucigasii lenti ai vietii moderne
Admin Joi Noi 19, 2009 12:49 pm
E-urile fac parte din tehnologia de ucidere în masă a secolelor XX-XXI
Preluare dupa : www.ne-cenzurat.ro
Studiile recente au arătat că, la nivel mondial, aditivii chimici reprezintă a treia cauză a mortalităţii, pe primul loc fiind consumul de droguri şi de medicamente şi urmând apoi accidentele de circulaţie.
Un aditiv este o substanţă care se adaugă în produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice etc., pe parcursul procesării lor, cu scopul de a conserva, stabiliza, ameliora sau modifica anumite calităţi ale produsului (textura, consistenţa, gustul, culoarea, mirosul, aspectul, echilibrul bazic etc.), ori care serveşte altor funcţii tehnologice legate de produsul respectiv. Se estimează că, în ultimii ani, o persoană consumă anual, în medie, între 8 şi 10 kg de aditivi.
Industria farmaceutică ar da faliment dacă doctorii ar admite că medicamentele sunt toxice; că ele nu vindecă, ci îmbolnăvesc, nu aduc la viaţă, ci produc un genocid fără precedent. La fel, marile corporaţii alimentare ar înceta folosirea la scară industrială a aditivilor şi ar dispărea complet, dacă agenţiile responsabile de protecţia consumatorului ar admite că aceştia sunt extrem de nocivi şi provoacă boli grave. Dar „ei” ne fac să credem că noi suntem de vină, fiind sensibili la anumite substanţe, şi nu ei, care au contaminat toate alimentele cu substanţe otrăvitoare.
Aproape 70.000 de substanţe chimice ne intoxică în fiecare clipă
Cercetări recente din Europa şi SUA au descoperit că, la ora actuală, tehnologiile moderne folosesc aproape 70.000 de substanţe chimice, iar numărul lor creşte anual cu alte aproape 2.000. Rezultatele acestor studii au arătat că în sânge au apărut în ultimele decenii între 120 şi 160 de substanţe chimice xenobiotice, care nu au existat înainte. Un număr mare din aceste substanţe sunt cancerigene, mutagene sau teratogene.
Majoritatea lor se găsesc în mediul nostru cotidian! Putem să evităm otrăvirea corpului nostru cu aceste substanţe, folosind, pe cât posibil, alimentele cele mai puţin poluate. Un studiu s-a realizat pe un lot de voluntari, cărora li sau analizat probe de urină şi sânge. S-au descoperit urme de plumb, mercur şi alte metale grele, solvenţi pe bază de clor, insecticide, pesticide, ftalaţi etc. În organismul copiilor există o cantitate dublă din aceste substanţe.
Industria agroalimentară geme de invazia fără precedent a substanţelor chimice, şi ne „serveşte” până în prezent aproximativ 10.000 de aditivi, care se folosesc în produsele alimentare, cosmetice şi farmaceutice. Dintre aceştia, doar un număr foarte mic este menţionat pe etichete. Cei mai periculoşi sunt îndulcitorii artificiali, coloranţii, conservanţii şi intensificatorii de gust. Din nefericire, nu prea mai există produse care să nu conţină aditivi.
Cu cât sunt folosite mai multe tipuri de aditivi într-un singur produs, cu atât el este mai periculos, efectele nocive ale aditivilor potenţându-se sinergic. Urmările sunt catastrofale pentru sănătatea noastră. Câştigurile sunt de partea industriei alimentare, iar ulterior, de partea industriei medicale, căreia îi va reveni rolul de a ne „trata” de bolile „inoculate” de confraţii lor chimişti din alimentaţie.
În concluzie, consumând alimente preparate industrial („garnisite” cu aditivi din abundenţă), ne încărcăm fiinţa cu reziduuri chimice care ne intoxică organismul! Trupul nostru devine astfel un depozit de substanţe nocive – de aici, explozia generalizată de alergii, de cazuri de scădere a imunităţii, de maladii autoimune şi inflamatorii, de tumori, limfoame şi cancere.
„Argumente“ pentru folosirea aditivilor chimici
Deoarece doar 1-2% dintre aditivi se folosesc în scopul conservării, restul de aditivi nu îşi justifică prezenţa în alimente. În realitate, marea majoritate a aditivilor alimentari se utilizează pentru „cosmetizarea” hranei: pentru a conferi produsului o culoare atrăgătoare şi apetisantă, pentru a masca printr-o aromă sintetică lipsa ingredientului natural, pentru a conferi un gust intens şi irezistibil, pentru a crea o textură cât mai apropiată de cea naturală. Fără această puzderie de aditivi, ar dispărea o mare varietate de produse din industria alimentară, care, oricum, din punct de vedere nutritiv, sunt aproape
nule.
Un argument penibil, folosit de producători, pentru prezenţa aditivilor în medicamente, este acela că ei există în cantităţi mai mici decât în produsele alimentare. Fals: ei sunt în cantităţi „mai mici”, dar suficient de toxice ca să creeze efecte secundare sau adverse, uneori nebănuit de grave pentru sănătate! Din păcate, oamenii folosesc tratamentul alopat, adică apelează la sistemul clasic cu substanţe chimice, fără să îşi imagineze că simplul act de a înghiţi substanţa activă chimică dintr-un medicament constituie un fenomen de „otrăvire”. În plus, medicamentele sunt pline de aditivi (îndulcitori artificiali nocivi, coloranţi, conservanţi şi alţi excipienţi etc.), care produc efecte toxice, uneori agravând chiar tulburările pentru care au fost prescrise.
Un alt argument mincinos pentru folosirea aditivilor este acela că ei se utilizează în cantităţi atât de mici, încât sunt inofensivi pentru sănătate. Fals! Acest lucru nu poate fi considerat valabil nici măcar pentru aditivii care au o acţiune toxică reversibilă asupra organismului uman. Ca să nu mai vorbim de aditivii extrem de toxici, care generează mutaţii genetice şi cancer!
Despre efectele toxice ale aditivilor
Fiecare aditiv trebuie să fie supus unei proceduri de evaluare toxicologică. Pentru că studiile sunt insuficiente şi incorect realizate, efectele aditivilor asupra sănătăţii umane sunt descoperite ulterior aprobării lor pe piaţă, în cabinetele medicale sau în spitale, iar avertismentele apar şi mai târziu, în lucrările de specialitate!
Efectele nocive ale aditivilor asupra sănătăţii nu apar imediat, decât în cazul reacţiilor alergice. Aceşti ucigaşi tăcuţi, aditivii, se acumulează gradat în organism, grăbind apariţia cancerului, a bolilor cronice, degenerative, autoimune sau genetice.
O alergie alimentară este o reacţie nedorită a sistemului nostru imunitar la un aliment sau la un component alimentar. Alte reacţii pot fi otrăvirile şi insuficienţele enzimatice, care împiedică o bună asimilare a anumitor componenţi alimentari. Conform Autorităţii Europene de Securitate Alimentară (European Food Safety Agency – EFSA), este imposibil de stabilit cu exactitate riscul de reacţii alergice în cazul unei substanţe.
Numărul cazurilor de cancer ia din ce în ce mai mult amploare şi în România, şi se estimează că va fi boala mileniului al III-lea. Aditivii mutageni nu numai că dăunează cromozomilor şi codului genetic: ei pur şi simplu distrug celulele vii. Aditivii teratogeni prezintă un pericol imens pentru făt, în perioada imediat următoare concepţiei şi în timpul sarcinii.
De-a lungul timpului, s-a constatat cu regret că dovedirea toxicităţii unui aditiv nu este o garanţie că acesta nu va mai fi folosit ulterior. Cel mai bun exemplu în această direcţie este cazul îndulcitorilor artificiali (zaharină, aspartam, ciclamaţi etc.), a căror toxicitate a fost dovedită prin numeroase studii şi, cu toate acestea, ei continuă să fie utilizaţi, în ciuda protestelor consumatorilor şi a organizaţiilor de medicină naturistă! Totul este de fapt o mare afacere şi un cerc vicios, care cuprinde marile corporaţii alimentare, instituţiile medicale şi guvernele.
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 30% dintre cazurile de cancer pot fi evitate doar prin adoptarea unui regim de alimentaţie sănătos. Aceasta înseamnă o hrană cât mai naturală, cât mai bogată în legume şi fructe; o hrană lipsită de produsele excesiv procesate industrial, care au invadat pieţele şi care sunt atrăgător ambalate, dar sufocate de prezenţa aromatizanţilor, a coloranţilor şi a conservanţilor.
Modul în care ne mint aditivii
Suntem tentaţi să înghiţim orice; dacă aroma şi culoarea mâncării propuse ne inspiră ceva bun, nu ne mai preocupăm de compoziţia exactă a alimentului. Dar, ascultând următorul sfat: „Cu cât unui aliment i se face mai multă reclamă, cu atât mai puţin trebuie să-l consumăm”, vom avea cele mai mari şanse de a evita să mâncăm „gunoaiele alimentare” ce umplu rafturile supermarketurilor.
Oferit din ignoranţă sau dintr-o diabolică premeditare, avizul medicului sau cel al expertului, în ceea ce priveşte folosirea aditivilor, calmează psihicul neliniştit al consumatorului, care devine astfel un viitor pacient. Pe de altă parte, legislatorul, care ar trebui să menţină sănătatea şi ordinea publică, este de fapt cel care aprobă lista de aditivi, otrăvind populaţia.
Să nu uităm de asemeni că noi suntem cei care putem alege dacă trebuie să consumăm sau să evităm un produs. O bună documentare ne poate fără îndoială ajuta şi scoate din ignoranţă, astfel încât să putem discerne singuri ce calitate are produsul care ni se oferă.
Remediile perfect naturale pot fi folosite cu eficienţă maximă în contracararea efectelor nocive ale aditivilor
Regnul vegetal a constituit de-a lungul veacurilor principala sursă de supravieţuire pe această planetă, atât în ceea ce priveşte alimentaţia cât şi vindecarea bolilor. La începuturi, utilizarea plantelor de leac era considerată un act sacru – nu exista nici o diferenţiere între spiritualitate (religie) şi vindecare, preotul era vindecătorul sufletului şi al trupului deopotrivă – fiecare epocă fiind marcată de folosirea unor plante miraculoase.
Ultimele secole au fost marcate în schimb de dezvoltarea chimiei şi a produselor medicamentoase de sinteză; aceste sinteze plecau adesea de la formulele unor substanţe chimice pure, care au fost izolate din plante, însă marea problemă a apărut în momentul în care s-a constatat că substanţele respective, destinate vindecării, de multe ori provoacă alte îmbolnăviri sau se acumulează în organism ca reziduuri toxice.
Urmarea a fost revenirea la imensa bogăţie şi înţelepciune a naturii, în sânul căreia vom găsi mereu remedii pentru toate afecţiunile trupeşti şi sufleteşti.
Este necesară conştientizarea nocivităţii unor produse din industria alimentară, care, datorită acumulării în timp, au efecte dezastruoase asupra sănătăţii. Pentru reechilibrare, după această otrăvire lentă dar sigură de pe urma aşa-zisei „hrane moderne”, avem nevoie în primul rând de mijloace prin care imunitatea organismului să fie refăcută şi întărită, precum şi de soluţii eficiente de purificare internă.
Extrase din lucrarea: ENCICLOPEDIA ADITIVILOR, Informaţii indispensabile românilor inteligenţi şi prudenţi, care nu vor să se lase otrăviţi cu aditivi, de Gregorian Bivolaru, lucrare recent lansată la Târgul de Carte Gaudeamus Bucureşti 2008.
Preluare dupa : www.ne-cenzurat.ro
Studiile recente au arătat că, la nivel mondial, aditivii chimici reprezintă a treia cauză a mortalităţii, pe primul loc fiind consumul de droguri şi de medicamente şi urmând apoi accidentele de circulaţie.
Un aditiv este o substanţă care se adaugă în produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice etc., pe parcursul procesării lor, cu scopul de a conserva, stabiliza, ameliora sau modifica anumite calităţi ale produsului (textura, consistenţa, gustul, culoarea, mirosul, aspectul, echilibrul bazic etc.), ori care serveşte altor funcţii tehnologice legate de produsul respectiv. Se estimează că, în ultimii ani, o persoană consumă anual, în medie, între 8 şi 10 kg de aditivi.
Industria farmaceutică ar da faliment dacă doctorii ar admite că medicamentele sunt toxice; că ele nu vindecă, ci îmbolnăvesc, nu aduc la viaţă, ci produc un genocid fără precedent. La fel, marile corporaţii alimentare ar înceta folosirea la scară industrială a aditivilor şi ar dispărea complet, dacă agenţiile responsabile de protecţia consumatorului ar admite că aceştia sunt extrem de nocivi şi provoacă boli grave. Dar „ei” ne fac să credem că noi suntem de vină, fiind sensibili la anumite substanţe, şi nu ei, care au contaminat toate alimentele cu substanţe otrăvitoare.
Aproape 70.000 de substanţe chimice ne intoxică în fiecare clipă
Cercetări recente din Europa şi SUA au descoperit că, la ora actuală, tehnologiile moderne folosesc aproape 70.000 de substanţe chimice, iar numărul lor creşte anual cu alte aproape 2.000. Rezultatele acestor studii au arătat că în sânge au apărut în ultimele decenii între 120 şi 160 de substanţe chimice xenobiotice, care nu au existat înainte. Un număr mare din aceste substanţe sunt cancerigene, mutagene sau teratogene.
Majoritatea lor se găsesc în mediul nostru cotidian! Putem să evităm otrăvirea corpului nostru cu aceste substanţe, folosind, pe cât posibil, alimentele cele mai puţin poluate. Un studiu s-a realizat pe un lot de voluntari, cărora li sau analizat probe de urină şi sânge. S-au descoperit urme de plumb, mercur şi alte metale grele, solvenţi pe bază de clor, insecticide, pesticide, ftalaţi etc. În organismul copiilor există o cantitate dublă din aceste substanţe.
Industria agroalimentară geme de invazia fără precedent a substanţelor chimice, şi ne „serveşte” până în prezent aproximativ 10.000 de aditivi, care se folosesc în produsele alimentare, cosmetice şi farmaceutice. Dintre aceştia, doar un număr foarte mic este menţionat pe etichete. Cei mai periculoşi sunt îndulcitorii artificiali, coloranţii, conservanţii şi intensificatorii de gust. Din nefericire, nu prea mai există produse care să nu conţină aditivi.
Cu cât sunt folosite mai multe tipuri de aditivi într-un singur produs, cu atât el este mai periculos, efectele nocive ale aditivilor potenţându-se sinergic. Urmările sunt catastrofale pentru sănătatea noastră. Câştigurile sunt de partea industriei alimentare, iar ulterior, de partea industriei medicale, căreia îi va reveni rolul de a ne „trata” de bolile „inoculate” de confraţii lor chimişti din alimentaţie.
În concluzie, consumând alimente preparate industrial („garnisite” cu aditivi din abundenţă), ne încărcăm fiinţa cu reziduuri chimice care ne intoxică organismul! Trupul nostru devine astfel un depozit de substanţe nocive – de aici, explozia generalizată de alergii, de cazuri de scădere a imunităţii, de maladii autoimune şi inflamatorii, de tumori, limfoame şi cancere.
„Argumente“ pentru folosirea aditivilor chimici
Deoarece doar 1-2% dintre aditivi se folosesc în scopul conservării, restul de aditivi nu îşi justifică prezenţa în alimente. În realitate, marea majoritate a aditivilor alimentari se utilizează pentru „cosmetizarea” hranei: pentru a conferi produsului o culoare atrăgătoare şi apetisantă, pentru a masca printr-o aromă sintetică lipsa ingredientului natural, pentru a conferi un gust intens şi irezistibil, pentru a crea o textură cât mai apropiată de cea naturală. Fără această puzderie de aditivi, ar dispărea o mare varietate de produse din industria alimentară, care, oricum, din punct de vedere nutritiv, sunt aproape
nule.
Un argument penibil, folosit de producători, pentru prezenţa aditivilor în medicamente, este acela că ei există în cantităţi mai mici decât în produsele alimentare. Fals: ei sunt în cantităţi „mai mici”, dar suficient de toxice ca să creeze efecte secundare sau adverse, uneori nebănuit de grave pentru sănătate! Din păcate, oamenii folosesc tratamentul alopat, adică apelează la sistemul clasic cu substanţe chimice, fără să îşi imagineze că simplul act de a înghiţi substanţa activă chimică dintr-un medicament constituie un fenomen de „otrăvire”. În plus, medicamentele sunt pline de aditivi (îndulcitori artificiali nocivi, coloranţi, conservanţi şi alţi excipienţi etc.), care produc efecte toxice, uneori agravând chiar tulburările pentru care au fost prescrise.
Un alt argument mincinos pentru folosirea aditivilor este acela că ei se utilizează în cantităţi atât de mici, încât sunt inofensivi pentru sănătate. Fals! Acest lucru nu poate fi considerat valabil nici măcar pentru aditivii care au o acţiune toxică reversibilă asupra organismului uman. Ca să nu mai vorbim de aditivii extrem de toxici, care generează mutaţii genetice şi cancer!
Despre efectele toxice ale aditivilor
Fiecare aditiv trebuie să fie supus unei proceduri de evaluare toxicologică. Pentru că studiile sunt insuficiente şi incorect realizate, efectele aditivilor asupra sănătăţii umane sunt descoperite ulterior aprobării lor pe piaţă, în cabinetele medicale sau în spitale, iar avertismentele apar şi mai târziu, în lucrările de specialitate!
Efectele nocive ale aditivilor asupra sănătăţii nu apar imediat, decât în cazul reacţiilor alergice. Aceşti ucigaşi tăcuţi, aditivii, se acumulează gradat în organism, grăbind apariţia cancerului, a bolilor cronice, degenerative, autoimune sau genetice.
O alergie alimentară este o reacţie nedorită a sistemului nostru imunitar la un aliment sau la un component alimentar. Alte reacţii pot fi otrăvirile şi insuficienţele enzimatice, care împiedică o bună asimilare a anumitor componenţi alimentari. Conform Autorităţii Europene de Securitate Alimentară (European Food Safety Agency – EFSA), este imposibil de stabilit cu exactitate riscul de reacţii alergice în cazul unei substanţe.
Numărul cazurilor de cancer ia din ce în ce mai mult amploare şi în România, şi se estimează că va fi boala mileniului al III-lea. Aditivii mutageni nu numai că dăunează cromozomilor şi codului genetic: ei pur şi simplu distrug celulele vii. Aditivii teratogeni prezintă un pericol imens pentru făt, în perioada imediat următoare concepţiei şi în timpul sarcinii.
De-a lungul timpului, s-a constatat cu regret că dovedirea toxicităţii unui aditiv nu este o garanţie că acesta nu va mai fi folosit ulterior. Cel mai bun exemplu în această direcţie este cazul îndulcitorilor artificiali (zaharină, aspartam, ciclamaţi etc.), a căror toxicitate a fost dovedită prin numeroase studii şi, cu toate acestea, ei continuă să fie utilizaţi, în ciuda protestelor consumatorilor şi a organizaţiilor de medicină naturistă! Totul este de fapt o mare afacere şi un cerc vicios, care cuprinde marile corporaţii alimentare, instituţiile medicale şi guvernele.
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 30% dintre cazurile de cancer pot fi evitate doar prin adoptarea unui regim de alimentaţie sănătos. Aceasta înseamnă o hrană cât mai naturală, cât mai bogată în legume şi fructe; o hrană lipsită de produsele excesiv procesate industrial, care au invadat pieţele şi care sunt atrăgător ambalate, dar sufocate de prezenţa aromatizanţilor, a coloranţilor şi a conservanţilor.
Modul în care ne mint aditivii
Suntem tentaţi să înghiţim orice; dacă aroma şi culoarea mâncării propuse ne inspiră ceva bun, nu ne mai preocupăm de compoziţia exactă a alimentului. Dar, ascultând următorul sfat: „Cu cât unui aliment i se face mai multă reclamă, cu atât mai puţin trebuie să-l consumăm”, vom avea cele mai mari şanse de a evita să mâncăm „gunoaiele alimentare” ce umplu rafturile supermarketurilor.
Oferit din ignoranţă sau dintr-o diabolică premeditare, avizul medicului sau cel al expertului, în ceea ce priveşte folosirea aditivilor, calmează psihicul neliniştit al consumatorului, care devine astfel un viitor pacient. Pe de altă parte, legislatorul, care ar trebui să menţină sănătatea şi ordinea publică, este de fapt cel care aprobă lista de aditivi, otrăvind populaţia.
Să nu uităm de asemeni că noi suntem cei care putem alege dacă trebuie să consumăm sau să evităm un produs. O bună documentare ne poate fără îndoială ajuta şi scoate din ignoranţă, astfel încât să putem discerne singuri ce calitate are produsul care ni se oferă.
Remediile perfect naturale pot fi folosite cu eficienţă maximă în contracararea efectelor nocive ale aditivilor
Regnul vegetal a constituit de-a lungul veacurilor principala sursă de supravieţuire pe această planetă, atât în ceea ce priveşte alimentaţia cât şi vindecarea bolilor. La începuturi, utilizarea plantelor de leac era considerată un act sacru – nu exista nici o diferenţiere între spiritualitate (religie) şi vindecare, preotul era vindecătorul sufletului şi al trupului deopotrivă – fiecare epocă fiind marcată de folosirea unor plante miraculoase.
Ultimele secole au fost marcate în schimb de dezvoltarea chimiei şi a produselor medicamentoase de sinteză; aceste sinteze plecau adesea de la formulele unor substanţe chimice pure, care au fost izolate din plante, însă marea problemă a apărut în momentul în care s-a constatat că substanţele respective, destinate vindecării, de multe ori provoacă alte îmbolnăviri sau se acumulează în organism ca reziduuri toxice.
Urmarea a fost revenirea la imensa bogăţie şi înţelepciune a naturii, în sânul căreia vom găsi mereu remedii pentru toate afecţiunile trupeşti şi sufleteşti.
Este necesară conştientizarea nocivităţii unor produse din industria alimentară, care, datorită acumulării în timp, au efecte dezastruoase asupra sănătăţii. Pentru reechilibrare, după această otrăvire lentă dar sigură de pe urma aşa-zisei „hrane moderne”, avem nevoie în primul rând de mijloace prin care imunitatea organismului să fie refăcută şi întărită, precum şi de soluţii eficiente de purificare internă.
Extrase din lucrarea: ENCICLOPEDIA ADITIVILOR, Informaţii indispensabile românilor inteligenţi şi prudenţi, care nu vor să se lase otrăviţi cu aditivi, de Gregorian Bivolaru, lucrare recent lansată la Târgul de Carte Gaudeamus Bucureşti 2008.
Admin- Admin
- Mesaje : 38
Data de inscriere : 19/11/2009 -
Re: E-urile din alimente, ucigasii lenti ai vietii moderne
CK Mar Dec 08, 2009 4:41 pm
În listele internaţionale , aditivii sînt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
* coloranţi - pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100-E182
* conservanţi- substanţe care prelungesc artificial perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297
* antioxidanţi - substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
* emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
* săruri de topire E400-E496
* agenţi de îngroşare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
* agenţi de gelifiere (gelifianţi)- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
* stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
* agenţi de gust (aromatizanţi) - se împart în trei categorii:
a) substanţe aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;
b) substanţe identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;
c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
* acidifianţi - substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru; E300-E390
* agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
* amidon modificat - E1400-E1450
* edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
* substanţe de afânare (afânatori) - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400-E496
* antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580
* agenţi de suprafaţă (surfactanţi) -E900-E999
* agenţi de albire (înălbitori) - E1500-1520
* agenţi de întărire- E500-E580
* umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
* enzime chimice de sinteză E1100-E1105
Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sînt substanţe extrem de rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sinteză relativ neconvenţionale.
Între aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe sintetice sau, mai rar, naturale foarte variate. Aromatizanţii sintetici sînt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: îngheţată, ciocolată, margarină, băuturi alcoolice distilate, dar şi a altor produse, conform normelor de igienă.
În ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse artificiale, cât şi naturale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturală şi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo
- E110, „Galben Floarea Soarelui“, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă, cât şi colorantul Azo.
În familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obţinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obţinuţi din gudronul sintetic de huilă şi colorantul Azo.
În familia coloranţilor albaştri:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi pe post de coloranţi alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Din punctul de vedere al industriaşilor, coloranţii artificiali au o mai mare putere de colorare, sînt relativ mai ieftini decât cei naturali, mai uşor de conservat şi de întrebuinţat.
Produse care se găsesc în rafturile magazinelor si prezenţa aditivilor în reţeta lor ( nu putem preciza în acest articol numele produselor pentru că marile companii multinaţionale care deţin mărcile înregistrate respective se reped ca uliii dacă îndrăzneşte cineva să critice calitatea celebrelor lor băuturi carbogazoase. Citiţi însă reţetele şi le veţi identifica foarte uşor, pentru ca apoi să vă puteţi feri pentru totdeauna de ele, oricât de multe şi de spectaculoase reclame agresive s-ar face la televizor sau aiurea. ) :
BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR
Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeină, aromă de cola.
E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri; este prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, împreună cu Institutul de Oncologie din Germania, îl consideră cancerigen, însă în România este permis; interzis în SUA.
E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă.
Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, în muştar (sub formă de arome), în conservele de ciuperci.
E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); folosit şi în preparatele din brânză
E 951 (aspartam) este un îndulcitor artificial des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, în produsele zaharoase, în băuturile răcoritoare; interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.
Cafeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei.
BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR (II)
Ingrediente: apă, dioxid de carbon, colorant caramel, îndulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam-K şi aspartam, acidifianţi acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeină.
E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)
E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.
BĂUTURĂ RĂCORITOARE „NATURALĂ“
Ingrediente: apă, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant – acid citric, conservant –benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic.
E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene
Acidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui sunt cancerigeni (E 213 benzoat de calciu – E 218)
BĂUTURĂ RĂCORITOARE AŞA-ZIS NATURALĂ, FĂRĂ ZAHĂR
Ingrediente: apă, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfaţi), E 455, E 1450, îndulcitori ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E 202) şi benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinină.
E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen. E 455 (difosfaţi) – în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism E 452 (polifosfaţi) – în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului.
E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K), E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive.
PRAFURI PENTRU CREME, BUDINCI, ETC., CU PREPARARE RAPIDĂ
Ingrediente: zahăr pudră, amidon modificat din porumb, aromă de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloză, coloranţi alimentari galben de quinoleină şi sunset yellow
E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)
E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.
BATON DE CIOCOLATĂ
Ingrediente: zahăr, sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată... agent de gelificare (pectină E 440), acid citric E 330, emulgatori (lecitină din soia E 322, poliglicerol polericinoleat E 476), albuş de ou praf, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, aromă natural identică, vanilină, colorant portocaliu (Sunset Yellow E 110).
E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) – cancerigene
E 440 (pectina) în cantităţi mari, provoacă disconfort intestinal; folosit în gemuri, jeleuri, sosuri.
ÎNGHEŢATĂ
Ingrediente: lapte praf, zahăr, grăsimi vegetale, coloranţi (E 127, E141, E132, E102) şi stabilizatori (E471, E412, E410), acid citric (E330), arome naturale identice, glucoză
E127 (eritrozina) - colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente; provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani
(studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, în îngheţată, în prăjituri, în bomboane, în sucuri răcoritoare; interzis în SUA din 1990 şi în Norvegia.
E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.
E 412 (guma guar) – poate provoca greaţă, meteorism şi crampe, reduce nivelul colesterolului.
E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda.
APC România solicită autorităţilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazină determină modificări histologice, tisulare ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, dacă un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoană de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.
ÎNGHEŢATĂ (II)
Ingrediente: lapte degresat rehidratat, zahăr, grăsimi vegetale, pulpă de căpşuni, emulgatori E 471, stabilizatori E 407, E 410, E 412, arome, acid citric E330; coloranţi E 122, E 104, E 140.
E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron; se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
E104 (Quinoline Yellow) – provoacă dermatite
E 330 (acid citric) - cancerigen
E 412 (guma guar)
ÎNGHEŢATĂ (III)
Ingrediente: apă, zahăr, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoză, emulgatori (mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloranţi artificiali - în funcţie de sortiment
E 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor.
E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale)
E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, la marţipan, la cristalele pentru jeleuri, la peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
E 102 (tartrazina) - colorant galben, acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, în Austria, în Suedia, în Elveţia, în Marea Britanie, în Olanda
E 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator, poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină.
E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se foloseşte în băuturile spirtoase şi în prăjituri
E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
SALAM DE VARĂ
Ingrediente: carne porc, carne vită, carne pasăre, organe porc, apă proteină vegetală, antioxidanţi –izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahăr, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfaţi), colorant (acid carminic)
E 250 (nitrit de sodiu) - produce boli cardio-vasculare; în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine; interzis în multe ţări; utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar avea culoarea… gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special cel din pastramă. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Pentru produsele din carne mai sînt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249. E 450 (difosfaţi – disodic, trisodic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale.
PELETE DE GRÂU CU DIVERSE AROME
Ingrediente: pelete (făină de grâu, sare, afânător), ulei vegetal, preparat aromatizat cu gust de caşcaval, stimulatori de aromă – glutamat monosodic E 621, acid inozinic, guanilat disodic, coloranţi: galben sunset (E 110), tartrazină (E 102), annatto, extract de ardei roşu.
E 621 (glutamat monosodic), conţinut în exces şi în supele concentrate, considerat de specialişti drept una dintre cele mai cancerigene substanţe; se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate.
Organizaţii de profil din Uniunea Europeană duc o intensă campanie de interzicere a acestei substanţe. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provocă migrene şi crampe; interzis în mâncarea copiilor; folosit şi ca substitut pentru sare.
E 102, E 110 – cancerigeni
E132 (indigotina) poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.
E 160 (annatto) – colorant roşu, se găseşte în brânză, unt, margarină, cereale, snack-uri, săpunuri, vopsele pentru corp; provoacă urticarie; se recomandă renunţarea la el.
E 124 (roşu ponceau) toxic, interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator; poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină.
BISCUIŢI
Ingrediente: făină de grâu, zahăr, zahăr invertit, grăsimi vegetale hidrogenate, amidon, agenţi de afânare (E 503, E 500, E 450), sare, emulsificator (E 322), metabisulfit de sodiu (E 223), colorant (E 110)
E 110 (galben sunset) – cancerigen
E 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoase
E 450 (difosfaţi) – în cantităţi mari afectează raportul calciu/fosfor
E 223 (metabisulfit de sodiu) în categoria aditivilor periculoşi pentru sănătate (în grupa E 220 – E 228); provoacă alergii, afecţiuniintestinale, atac de astm, distruge vitamina B1; se poate găsi în carnea de hamburgeri, în cartofii deshidrataţi, în fructele confiate, în prăjituri, în bere, în vin, în oţetul de vin, precum şi în unele sucuri.
SUPE INSTANT DE LEGUME, ADAOSURI CU LEGUME PENTRU MÂNCĂRUR, ETC.
Ingrediente: legume deshidratate, făină de grâu, grăsime vegetală hidrogenată, amidon de porumb, sare, potenţiatori de aromă (glutamat monosodic E 621, inozinat, guanilat), proteine şi glucide din lapte, agent de îngroşare (gumă de guar), condimente.
E 621 (glutamat monosodic) – cancerigen; supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor şi a supelor preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf care, ulterior, este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid, sau sub forma de cubuleţe; unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene şi crampe
GUME DE MESTECAT FĂRĂ ZAHĂR, CU ÎNDULCITORI ARTIFICIALI ŞI AROME ARTIFICIALE DIVERSE
Ingrediente: îndulcitori – xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, bază de gumă, întăritor 414, stabilizator 422, arome, polifosfat de sodiu, colorant E 171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320.
E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam) - cancerigeni
E 414 (acacia) - posibil să producă alergii şi uşoare iritaţii ale mucoaselor
E 422 (glicerol) – în cantităţi mari poate produce dureri de cap, greaţă, hiperglicemie; întâlnit în lichior, fructe uscate, produse slab calorice
E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant găsit în cartofi deshidrataţi, în uleiurile vegetale, în margarină, în supele concentrate, în sosuri, în guma de mestecat, în arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol; derivat din petrol; în unele ţări interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate; înterzis în Japonia în 1958; experţii recomandă oficial interzicerea în Marea Britanie; restaurantele McDonald's din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986
E 421 (manitol) – suspectat că provoacă alergii; interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale; provoacă greaţă, vomă; în produse cu conţinut redus în calorii.
SALATĂ DE ICRE
Ingrediente: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate hering, ceapă, gelifiant-gumă xantan, gumă guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant E 316 E 316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilor
E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele
E221 (sulfit de sodiu) – alergii
E 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucale
JELEURI CU AROMĂ ARTIFICIALĂ DE FRUCTE
Ingrediente: sirop de glucoză, agent de uleiere (ulei vegetal, ceară Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranţi (roşu-azorubină E 122, galben – tartrazină E 102, albastru – albastru patent E 131. E 903 – folosit în cosmetică, cerneluri; uneori poate provoca reacţii alergice E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină
E 102 (tartrazina) - colorant galben; cancerigenă, poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;
E 131 (albastru patent) - cancerigen
PASTĂ DE ARDEI, PASTĂ DE TOMATE
Ingrediente: pastă de ardei/pastă de tomate, amidon din porumb, oţet, zahăr, potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agenţi de îngroşare (gumă xantan), conservanţi (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma naturală, colorant extract de ardei roşu, antioxidant (acid ascorbic)
E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) - cancerigeni
E220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii; în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin.
BRÂNZĂ TOPITĂ
Se obţine prin topirea unor brânzeturi cu săruri de topire.
Ingrediente: apă, unt, caşcaval sau, după caz, emmentaler, lapte praf degresat.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizează sărurile de topire: „E 452 (polifosfat), E 331 (citrat mono, bi şi tri sodic), corector de aciditate E 330 (acid citric), urme de praf de smântână, sare iodată. Acest tip de brânză topită conţine 55 de grame de grăsime la 100 de grame de produs, având o valoare energetică de 277 kcal/1146kj şi o densitate calorică medie spre ridicată. În cazul unui consum frecvent şi în cantitate mare, sărurile de topire interferează cu metabolismul calciului şi fosforului din oase, împiedicând fixarea calciului. De aceea, mamele ar trebui să pregătească tot mai rar sandvişuri destinate copiilor cu acest produs. De asemenea, femeile pre şi postmenopauzale, bătrânii, persoanele cu sau predispuse la osteoporoză vor evita consumul frecvent al acestui tip de brânză.“ Mai aflăm de la profesorul Mencinicopschi că săruri ale acidului fosforic se găsesc şi în alte alimente, cum ar fi: băuturile carbogazoase, produsele de mezelărie, de panificaţie etc., care, consumate în aceeaşi zi, pot conduce la depăşiri ale dozelor zilnice admise de compuşi ai fosforului, cu dezechilibrarea echilibrului calciu-fosfor şi scăderea densităţii osoase (predispune la osteoporoză).
BĂUTURI ALCOOLICE DIVERSE
Multe dintre ele (ex. bere, vin) sînt saturate de metabisulfit, care dă limpezime lichidului, dar atacă sistemul digestiv al omului. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.
E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala lui Alzheimer, este permis în România.
more on : www.ecolife.ro , enjoy
* coloranţi - pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100-E182
* conservanţi- substanţe care prelungesc artificial perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297
* antioxidanţi - substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
* emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
* săruri de topire E400-E496
* agenţi de îngroşare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
* agenţi de gelifiere (gelifianţi)- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
* stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
* agenţi de gust (aromatizanţi) - se împart în trei categorii:
a) substanţe aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;
b) substanţe identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;
c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
* acidifianţi - substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru; E300-E390
* agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
* amidon modificat - E1400-E1450
* edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
* substanţe de afânare (afânatori) - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400-E496
* antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580
* agenţi de suprafaţă (surfactanţi) -E900-E999
* agenţi de albire (înălbitori) - E1500-1520
* agenţi de întărire- E500-E580
* umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
* enzime chimice de sinteză E1100-E1105
Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sînt substanţe extrem de rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori ele fiind produse de sinteză relativ neconvenţionale.
Între aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe sintetice sau, mai rar, naturale foarte variate. Aromatizanţii sintetici sînt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, precum: îngheţată, ciocolată, margarină, băuturi alcoolice distilate, dar şi a altor produse, conform normelor de igienă.
În ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse artificiale, cât şi naturale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturală şi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificială şi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi colorantul Azo
- E110, „Galben Floarea Soarelui“, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă, cât şi colorantul Azo.
În familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obţinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice, fiind obţinuţi din gudronul sintetic de huilă şi colorantul Azo.
În familia coloranţilor albaştri:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi pe post de coloranţi alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Din punctul de vedere al industriaşilor, coloranţii artificiali au o mai mare putere de colorare, sînt relativ mai ieftini decât cei naturali, mai uşor de conservat şi de întrebuinţat.
Produse care se găsesc în rafturile magazinelor si prezenţa aditivilor în reţeta lor ( nu putem preciza în acest articol numele produselor pentru că marile companii multinaţionale care deţin mărcile înregistrate respective se reped ca uliii dacă îndrăzneşte cineva să critice calitatea celebrelor lor băuturi carbogazoase. Citiţi însă reţetele şi le veţi identifica foarte uşor, pentru ca apoi să vă puteţi feri pentru totdeauna de ele, oricât de multe şi de spectaculoase reclame agresive s-ar face la televizor sau aiurea. ) :
BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR
Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric şi acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeină, aromă de cola.
E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri; este prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană, împreună cu Institutul de Oncologie din Germania, îl consideră cancerigen, însă în România este permis; interzis în SUA.
E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă.
Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, în muştar (sub formă de arome), în conservele de ciuperci.
E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); folosit şi în preparatele din brânză
E 951 (aspartam) este un îndulcitor artificial des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, în produsele zaharoase, în băuturile răcoritoare; interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.
Cafeina – un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei.
BĂUTURĂ RĂCORITOARE FĂRĂ ZAHĂR (II)
Ingrediente: apă, dioxid de carbon, colorant caramel, îndulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam-K şi aspartam, acidifianţi acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeină.
E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)
E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.
BĂUTURĂ RĂCORITOARE „NATURALĂ“
Ingrediente: apă, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfam K, acidifiant – acid citric, conservant –benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant – beta caroten, antioxidant – acid ascorbic.
E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene
Acidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui sunt cancerigeni (E 213 benzoat de calciu – E 218)
BĂUTURĂ RĂCORITOARE AŞA-ZIS NATURALĂ, FĂRĂ ZAHĂR
Ingrediente: apă, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfaţi), E 455, E 1450, îndulcitori ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E 202) şi benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinină.
E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen. E 455 (difosfaţi) – în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism E 452 (polifosfaţi) – în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului.
E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K), E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene. E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive.
PRAFURI PENTRU CREME, BUDINCI, ETC., CU PREPARARE RAPIDĂ
Ingrediente: zahăr pudră, amidon modificat din porumb, aromă de vanilie, gelifiant, carboximetilceluloză, coloranţi alimentari galben de quinoleină şi sunset yellow
E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă colorându-le în galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.)
E 104 (Quinoline Yellow) – folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.
BATON DE CIOCOLATĂ
Ingrediente: zahăr, sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată... agent de gelificare (pectină E 440), acid citric E 330, emulgatori (lecitină din soia E 322, poliglicerol polericinoleat E 476), albuş de ou praf, corector de aciditate citrat de sodiu E 331, aromă natural identică, vanilină, colorant portocaliu (Sunset Yellow E 110).
E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) – cancerigene
E 440 (pectina) în cantităţi mari, provoacă disconfort intestinal; folosit în gemuri, jeleuri, sosuri.
ÎNGHEŢATĂ
Ingrediente: lapte praf, zahăr, grăsimi vegetale, coloranţi (E 127, E141, E132, E102) şi stabilizatori (E471, E412, E410), acid citric (E330), arome naturale identice, glucoză
E127 (eritrozina) - colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente; provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani
(studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, în îngheţată, în prăjituri, în bomboane, în sucuri răcoritoare; interzis în SUA din 1990 şi în Norvegia.
E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.
E 412 (guma guar) – poate provoca greaţă, meteorism şi crampe, reduce nivelul colesterolului.
E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri; are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda.
APC România solicită autorităţilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazină determină modificări histologice, tisulare ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, dacă un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoană de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.
ÎNGHEŢATĂ (II)
Ingrediente: lapte degresat rehidratat, zahăr, grăsimi vegetale, pulpă de căpşuni, emulgatori E 471, stabilizatori E 407, E 410, E 412, arome, acid citric E330; coloranţi E 122, E 104, E 140.
E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron; se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
E104 (Quinoline Yellow) – provoacă dermatite
E 330 (acid citric) - cancerigen
E 412 (guma guar)
ÎNGHEŢATĂ (III)
Ingrediente: apă, zahăr, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, sirop de glucoză, emulgatori (mono şi digliceride şi esteri cu acizi graşi), stabilizatori, caragenan (E 407), arome identic naturale, acidifiant-acid citric, caramel (E 150), coloranţi artificiali - în funcţie de sortiment
E 150 (caramel) – în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor.
E407 (caragenan) – tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale)
E 122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, la marţipan, la cristalele pentru jeleuri, la peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.
E 102 (tartrazina) - colorant galben, acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia, în Austria, în Suedia, în Elveţia, în Marea Britanie, în Olanda
E 124 (roşu ponceau) interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator, poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină.
E 131 (albastru patent) - cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia; se foloseşte în băuturile spirtoase şi în prăjituri
E 110 (sunset yellow) – cancerigen, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, dureri abdominale, vomă, indigestie; interzis în Norvegia.
SALAM DE VARĂ
Ingrediente: carne porc, carne vită, carne pasăre, organe porc, apă proteină vegetală, antioxidanţi –izoascorbat de sodiu, lactat de sodiu, sare, zahăr, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfaţi), colorant (acid carminic)
E 250 (nitrit de sodiu) - produce boli cardio-vasculare; în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine; interzis în multe ţări; utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar avea culoarea… gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special cel din pastramă. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Pentru produsele din carne mai sînt folosiţi şi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 249. E 450 (difosfaţi – disodic, trisodic) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale.
PELETE DE GRÂU CU DIVERSE AROME
Ingrediente: pelete (făină de grâu, sare, afânător), ulei vegetal, preparat aromatizat cu gust de caşcaval, stimulatori de aromă – glutamat monosodic E 621, acid inozinic, guanilat disodic, coloranţi: galben sunset (E 110), tartrazină (E 102), annatto, extract de ardei roşu.
E 621 (glutamat monosodic), conţinut în exces şi în supele concentrate, considerat de specialişti drept una dintre cele mai cancerigene substanţe; se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate.
Organizaţii de profil din Uniunea Europeană duc o intensă campanie de interzicere a acestei substanţe. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provocă migrene şi crampe; interzis în mâncarea copiilor; folosit şi ca substitut pentru sare.
E 102, E 110 – cancerigeni
E132 (indigotina) poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.
E 160 (annatto) – colorant roşu, se găseşte în brânză, unt, margarină, cereale, snack-uri, săpunuri, vopsele pentru corp; provoacă urticarie; se recomandă renunţarea la el.
E 124 (roşu ponceau) toxic, interzis în SUA şi Norvegia, se găseşte în mezeluri; cancerigen la animalele de laborator; poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină.
BISCUIŢI
Ingrediente: făină de grâu, zahăr, zahăr invertit, grăsimi vegetale hidrogenate, amidon, agenţi de afânare (E 503, E 500, E 450), sare, emulsificator (E 322), metabisulfit de sodiu (E 223), colorant (E 110)
E 110 (galben sunset) – cancerigen
E 503 (carbonat de amoniu) – iritant pentru mucoase
E 450 (difosfaţi) – în cantităţi mari afectează raportul calciu/fosfor
E 223 (metabisulfit de sodiu) în categoria aditivilor periculoşi pentru sănătate (în grupa E 220 – E 228); provoacă alergii, afecţiuniintestinale, atac de astm, distruge vitamina B1; se poate găsi în carnea de hamburgeri, în cartofii deshidrataţi, în fructele confiate, în prăjituri, în bere, în vin, în oţetul de vin, precum şi în unele sucuri.
SUPE INSTANT DE LEGUME, ADAOSURI CU LEGUME PENTRU MÂNCĂRUR, ETC.
Ingrediente: legume deshidratate, făină de grâu, grăsime vegetală hidrogenată, amidon de porumb, sare, potenţiatori de aromă (glutamat monosodic E 621, inozinat, guanilat), proteine şi glucide din lapte, agent de îngroşare (gumă de guar), condimente.
E 621 (glutamat monosodic) – cancerigen; supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor şi a supelor preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf care, ulterior, este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid, sau sub forma de cubuleţe; unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene şi crampe
GUME DE MESTECAT FĂRĂ ZAHĂR, CU ÎNDULCITORI ARTIFICIALI ŞI AROME ARTIFICIALE DIVERSE
Ingrediente: îndulcitori – xilitol, manitol, aspartam, acetsulfam K, bază de gumă, întăritor 414, stabilizator 422, arome, polifosfat de sodiu, colorant E 171, emulsificator E 322, agent de glazurare E 903, antioxidant E 320.
E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam) - cancerigeni
E 414 (acacia) - posibil să producă alergii şi uşoare iritaţii ale mucoaselor
E 422 (glicerol) – în cantităţi mari poate produce dureri de cap, greaţă, hiperglicemie; întâlnit în lichior, fructe uscate, produse slab calorice
E 320 (Butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant găsit în cartofi deshidrataţi, în uleiurile vegetale, în margarină, în supele concentrate, în sosuri, în guma de mestecat, în arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creşte nivelul de colesterol; derivat din petrol; în unele ţări interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate; înterzis în Japonia în 1958; experţii recomandă oficial interzicerea în Marea Britanie; restaurantele McDonald's din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor încă din 1986
E 421 (manitol) – suspectat că provoacă alergii; interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale; provoacă greaţă, vomă; în produse cu conţinut redus în calorii.
SALATĂ DE ICRE
Ingrediente: ulei vegetal, apă carbogazoasă, icre sărate hering, ceapă, gelifiant-gumă xantan, gumă guar, conservant E 221, E 200, acidifiant-acid citric (E330), antioxidant E 316 E 316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis în mâncarea copiilor
E 200 (acid sorbic) – iritant pentru piele
E221 (sulfit de sodiu) – alergii
E 330 (acid citric) – cancerigen, afte bucale
JELEURI CU AROMĂ ARTIFICIALĂ DE FRUCTE
Ingrediente: sirop de glucoză, agent de uleiere (ulei vegetal, ceară Carnauba E 903), arome natural identice, vitamina C, coloranţi (roşu-azorubină E 122, galben – tartrazină E 102, albastru – albastru patent E 131. E 903 – folosit în cosmetică, cerneluri; uneori poate provoca reacţii alergice E 122 (azorubina) colorant roşu, reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină
E 102 (tartrazina) - colorant galben; cancerigenă, poate provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc; genează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;
E 131 (albastru patent) - cancerigen
PASTĂ DE ARDEI, PASTĂ DE TOMATE
Ingrediente: pastă de ardei/pastă de tomate, amidon din porumb, oţet, zahăr, potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), acidifiant (acid citric), agenţi de îngroşare (gumă xantan), conservanţi (sorbat de potasiu E 202, benzoat de sodiu E 211), aroma naturală, colorant extract de ardei roşu, antioxidant (acid ascorbic)
E 621 (glutamat de sodiu), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) - cancerigeni
E220-E228 Sulfiţi – conservanţi; provoacă alergii; în carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin.
BRÂNZĂ TOPITĂ
Se obţine prin topirea unor brânzeturi cu săruri de topire.
Ingrediente: apă, unt, caşcaval sau, după caz, emmentaler, lapte praf degresat.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi analizează sărurile de topire: „E 452 (polifosfat), E 331 (citrat mono, bi şi tri sodic), corector de aciditate E 330 (acid citric), urme de praf de smântână, sare iodată. Acest tip de brânză topită conţine 55 de grame de grăsime la 100 de grame de produs, având o valoare energetică de 277 kcal/1146kj şi o densitate calorică medie spre ridicată. În cazul unui consum frecvent şi în cantitate mare, sărurile de topire interferează cu metabolismul calciului şi fosforului din oase, împiedicând fixarea calciului. De aceea, mamele ar trebui să pregătească tot mai rar sandvişuri destinate copiilor cu acest produs. De asemenea, femeile pre şi postmenopauzale, bătrânii, persoanele cu sau predispuse la osteoporoză vor evita consumul frecvent al acestui tip de brânză.“ Mai aflăm de la profesorul Mencinicopschi că săruri ale acidului fosforic se găsesc şi în alte alimente, cum ar fi: băuturile carbogazoase, produsele de mezelărie, de panificaţie etc., care, consumate în aceeaşi zi, pot conduce la depăşiri ale dozelor zilnice admise de compuşi ai fosforului, cu dezechilibrarea echilibrului calciu-fosfor şi scăderea densităţii osoase (predispune la osteoporoză).
BĂUTURI ALCOOLICE DIVERSE
Multe dintre ele (ex. bere, vin) sînt saturate de metabisulfit, care dă limpezime lichidului, dar atacă sistemul digestiv al omului. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar în lichioruri se adaugă coloranţi: E 102 (tartrazina), E 110 (sunset yellow), etc.
E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făina. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala lui Alzheimer, este permis în România.
more on : www.ecolife.ro , enjoy
CK- Mesaje : 223
Data de inscriere : 19/11/2009
Adevarata fata a E-urilor Luni, 10 Decembrie 2007 Citesti cu indiferenta despre aceste substante pe eticheta produselor, fara sa stii ca sunt periculoase pentru sanatatea ta.Cine sunt E-urile? Cum te pot afecta? Trebuie sa cunosti pentru a putea s
scarface Mar Dec 15, 2009 6:30 am
Adevarata fata a E-urilor
Luni, 10 Decembrie 2007
Sursa: http://www.life-care.ro/club-lifecare/ce-mai-e-nou-in-lumea-bio.html-
Citesti cu indiferenta despre aceste substante pe eticheta produselor, fara sa stii ca sunt periculoase pentru sanatatea ta.Cine sunt E-urile? Cum te pot afecta?
Trebuie sa cunosti pentru a putea sa iti asumi raspunderea pentru propriile tale decizii.
Aditivii alimentari au fost folositi de ani de zile. Sarea, zaharul si otetul sunt printre primele substante folosite pentru conservarea alimentelor. In ultimii 30 de ani, o data cu noi descoperiri in prepararea alimentelor, diversi compusi chimici au inceput sa fie folositi din ce ince mai des in industria alimentara. Majoritatea aditivilor nu prezinta pericol pentru organism. Insa exista si aditivi periculosi, considerati toxici sau cancerigeni. Hiperaciditate la copii, alergii, astm si migrene sunt adesea considerate reactii adverse ale aditivilor.
Aditivii sunt substante chimice care se adauga in produsele alimentare pentru a le imbunatati gustul, aroma sau pentru a creste proprietatea de conservare. Majoritatea aditivilor nu au proprietati nutritive. Aproape toate alimentele contini aditivi, in special cei numiti emulgatori, sau pe scurt, E-uri. Utilizarea aditivilor alimentari este reglementata foarte strict in tarile Comunitatii Europene de anumite norme, iar la noi in tara de o serie de ordine care precizeaza cantitatea si componenta fiecarui aditiv folosit in produsele alimentare.
Exista o lista de emulgatori, aprobata la nivel european, care trebuie sa apara obligatoriu pe eticheta produsului care ii contine. Exista si aditivi care nu trebuie declarati, cum ar fi aromele si solventii. Un aditiv care este prescurtat cu litera E a trecut testele de securitate si a fost aprobat de Uniunea Europeana. In Europa, E-urile sunt numerotate de la 100 la 500.
Aditivii alimentari devin periculosi atunci cand sunt adaugati in cantitate prea mare in anumite produse. Trebuie sa stii ca pe termen lung consumul de astfel de alimente poate avea efecte negative asupra sanatatii. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la aparitia unor afectiuni grave. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
Aditivii sunt clasificati in functie de proprietati. Cei care sunt folositi mai des sunt:
antioxidantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii. Sunt folositi pentru a preveni schimbarea culorii sau rancezirea alimentelor. Se gasesc in produsele de patiserie, supe si sosuri. Vitamina C este unul dintre cei mai utilizati antioxidanti. Cunoscuti sunt cei care contin butylated hydoxyanisole (BHA) - E320, sau butylated hydroxytoluene (BHT) - E 321. In doze mari, BHA si BHT cresc riscul imbolnavirii de cancer.
colorantii:aceste substante fac alimentele mai atractive: iaurtul este mai roz, sucul, mai portocaliu. Unii coloranti sunt naturali, cum ar fi curcumin (E100), dar exista si variante artificiale: tartrazine (E102), de exemplu, a fost asociat cu reactii adverse.
emulsifiatorii: substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen;
stabilizatorii: substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea;
agentii de intarire: substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;
aromatizantii;
conservantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme. Produsele din carne au nitrati (de la E249 pana la E252), care sunt vitali pentru inlaturarea bacteriilor.
indulcitorii: substante, altele decat zaharul, care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor. Lumea este preocupata sa consume din ce in ce mai putin zahar, orientindu-se spre inlocuitori, cum ar fi acesulfame-K (E950), aspartam (E951) si zaharina (E954), care au un numar redus de calorii si prezinta siguranta pentru dantura. In general, acestia nu sunt periculosi pentru sanatate.
Iata citiva dintre aditivii care pot crea probleme:
· cancerigeni: E131, E142, E210, E211, E212, E213, E214, E215, E217, E239
· periculosi, distrug vitamina B12: E102, E110, E120, E124, E127, E220
· cresc tensiunea arteriala: E250, E251, E252
· produc tulburari digestive (indigestie, greata, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata)
· aditivi interzisi in SUA: E103, E105, E111, E121, E125, E126, E152, E181
Cei mai periculosi aditivi:
- E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branza topita si crema de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in galben
- E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
- E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena.
Luni, 10 Decembrie 2007
Sursa: http://www.life-care.ro/club-lifecare/ce-mai-e-nou-in-lumea-bio.html-
Citesti cu indiferenta despre aceste substante pe eticheta produselor, fara sa stii ca sunt periculoase pentru sanatatea ta.Cine sunt E-urile? Cum te pot afecta?
Trebuie sa cunosti pentru a putea sa iti asumi raspunderea pentru propriile tale decizii.
Aditivii alimentari au fost folositi de ani de zile. Sarea, zaharul si otetul sunt printre primele substante folosite pentru conservarea alimentelor. In ultimii 30 de ani, o data cu noi descoperiri in prepararea alimentelor, diversi compusi chimici au inceput sa fie folositi din ce ince mai des in industria alimentara. Majoritatea aditivilor nu prezinta pericol pentru organism. Insa exista si aditivi periculosi, considerati toxici sau cancerigeni. Hiperaciditate la copii, alergii, astm si migrene sunt adesea considerate reactii adverse ale aditivilor.
Aditivii sunt substante chimice care se adauga in produsele alimentare pentru a le imbunatati gustul, aroma sau pentru a creste proprietatea de conservare. Majoritatea aditivilor nu au proprietati nutritive. Aproape toate alimentele contini aditivi, in special cei numiti emulgatori, sau pe scurt, E-uri. Utilizarea aditivilor alimentari este reglementata foarte strict in tarile Comunitatii Europene de anumite norme, iar la noi in tara de o serie de ordine care precizeaza cantitatea si componenta fiecarui aditiv folosit in produsele alimentare.
Exista o lista de emulgatori, aprobata la nivel european, care trebuie sa apara obligatoriu pe eticheta produsului care ii contine. Exista si aditivi care nu trebuie declarati, cum ar fi aromele si solventii. Un aditiv care este prescurtat cu litera E a trecut testele de securitate si a fost aprobat de Uniunea Europeana. In Europa, E-urile sunt numerotate de la 100 la 500.
Aditivii alimentari devin periculosi atunci cand sunt adaugati in cantitate prea mare in anumite produse. Trebuie sa stii ca pe termen lung consumul de astfel de alimente poate avea efecte negative asupra sanatatii. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la aparitia unor afectiuni grave. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
Aditivii sunt clasificati in functie de proprietati. Cei care sunt folositi mai des sunt:
antioxidantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii. Sunt folositi pentru a preveni schimbarea culorii sau rancezirea alimentelor. Se gasesc in produsele de patiserie, supe si sosuri. Vitamina C este unul dintre cei mai utilizati antioxidanti. Cunoscuti sunt cei care contin butylated hydoxyanisole (BHA) - E320, sau butylated hydroxytoluene (BHT) - E 321. In doze mari, BHA si BHT cresc riscul imbolnavirii de cancer.
colorantii:aceste substante fac alimentele mai atractive: iaurtul este mai roz, sucul, mai portocaliu. Unii coloranti sunt naturali, cum ar fi curcumin (E100), dar exista si variante artificiale: tartrazine (E102), de exemplu, a fost asociat cu reactii adverse.
emulsifiatorii: substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen;
stabilizatorii: substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea;
agentii de intarire: substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;
aromatizantii;
conservantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme. Produsele din carne au nitrati (de la E249 pana la E252), care sunt vitali pentru inlaturarea bacteriilor.
indulcitorii: substante, altele decat zaharul, care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor. Lumea este preocupata sa consume din ce in ce mai putin zahar, orientindu-se spre inlocuitori, cum ar fi acesulfame-K (E950), aspartam (E951) si zaharina (E954), care au un numar redus de calorii si prezinta siguranta pentru dantura. In general, acestia nu sunt periculosi pentru sanatate.
Iata citiva dintre aditivii care pot crea probleme:
· cancerigeni: E131, E142, E210, E211, E212, E213, E214, E215, E217, E239
· periculosi, distrug vitamina B12: E102, E110, E120, E124, E127, E220
· cresc tensiunea arteriala: E250, E251, E252
· produc tulburari digestive (indigestie, greata, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata)
· aditivi interzisi in SUA: E103, E105, E111, E121, E125, E126, E152, E181
Cei mai periculosi aditivi:
- E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branza topita si crema de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in galben
- E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
- E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena.
scarface- Admin
- Mesaje : 6650
Data de inscriere : 19/11/2009
COnferinta despre alimentatie si sanatate
Qui bono Lun Ian 11, 2010 2:29 am
O conferinta tinuta de Doamna Doctor Floarea Damaschin in 12 Februarie 2009 la Constanta. Calitatea informatiilor si prezentarea facuta de Doamna Doctor modului de alimentatie din zilele noastre sunt exceptionale. Desi calitatea coloanei sonore nu este gen "hollywood", totusi merita sa va luati 2 ore si sa urmariti cele spuse de Doamna Doctor Floarea Damaschin.
http://www.hamangia.ro/alimentatia-supermarketul-cancerul-video.html)
Linkul se afla postat si in www.quibono.net
Sanatate multa si inca o data La Multi ANi.
http://www.hamangia.ro/alimentatia-supermarketul-cancerul-video.html)
Linkul se afla postat si in www.quibono.net
Sanatate multa si inca o data La Multi ANi.
Qui bono- Mesaje : 5
Data de inscriere : 28/12/2009
Continut sponsorizat
Forum de discutii pe teme de sanatate :: Informatii despre alimentatie si mod de trai sanatos :: Pericole din alimente
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|